Consiliul Europei a publicat un raport care evaluează egalitatea între sexe la nivelul deciziei publice în statele membre ale organizaţiei. România este parte a Consiliului din 1993, iar acest ultim raport situează ţara noastră pe ultimele locuri la capitolul implicării femeilor în viaţa publică şi în procesul deciziei politice. Statisticile oferite de Consiliul Europei, valabile pentru septembrie 2008, descriu un spaţiu european care, în ciuda discursurilor optimiste despre democraţie, menţine încă o profundă inegalitate între sexe la nivelul instituţiilor politice.
În context, România stă relativ prost la toate capitolele raportului, care includ secţiuni separate pentru organismele de administraţie centrale şi locale.
Femeia-politician joacă în rolul secundar în Europa
„Europa nu poate juca şi câştiga cu jumătate din echipă pe banca de rezerve”, a declarat Terry Davis, secretarul general al Consiliului Europei, după publicarea raportului.
„Deşi se înregistrează unele progrese, situaţia actuală este incorectă, stupidă şi ineficientă. Inegalitatea între sexe lucrează în detrimentul dezvoltării politice, sociale şi economice. Acesta este şi motivul pentru care statele membre ale Consiliului Europei ar trebui să facă mai mult pentru a promova lărgirea participării femeilor în procesul de decizie publică”, a continuat oficialul.
Cuvintele sale, aparent dure, nu au făcut decât să traducă o realitate statistică problematică, una ce riscă să genereze tensiuni într-o Europă care pare să se mândrească inutil cu egalitatea deplină între sexe. Cel puţin la nivelul centrilor de decizie publică, situaţia nu e deloc favorabilă unei asemenea perspective.
Raportul publicat indică faptul că, la nivel european, o medie de 28.6% dintre posturile ministeriale sunt ocupate de femei, în vreme ce la capitolul parlamentar cifrele indică un procent de 21.7%. Deşi situaţia s-a mai îmbunătăţit de la ultimul raport publicat în 2005, cifrele prezentate sunt încă departe de recomandarea Consiliului Europei din 2003 care „fixa” un plafon rămas la statura unui deziderat: minim 40% dintre posturile administraţiei locale şi centrale să fie ocupate de femei.
DICTATURA MASCULINĂ Europa face ochii mari la procentele noastre mici
- Doar cinci ţări stau mai prost decât noi la capitolul persoanelor de sex feminin alese în camerele inferioare ale parlamentelor naţionale europene. Cu 10.7% deputaţi –femei, România reuşeşte să depăşească doar Armenia, Georgia, Malta, Turcia şi Ucraina. Ca o comparaţie, cel mai bine stau Suedia cu 46.4%, Finlanda cu 41.5% şi Olanda cu 41.3%.
- Între statele care utilizează formula camerei superioare în organizarea instituţională, România e pe penultimul loc, depăşind doar Federaţia Rusă. Astfel, doar 9.5% dintre senatorii români sunt femei. Belgia reuşeşte cu 40.8% să se situeze pe primul loc la acest capitol.
- În administraţia locală, la capitolul „primari”, opt ţări din cele 47 membre ale Consiliului Europei sunt în urma noastră când vine vorba de reprezentarea feminină. 3.6% dintre primarii aleşi în România sunt femei, adică 114 dintr-un total de 3181.
- Consiliile municipale din ţara noastră se pot lăuda cu un procent feminin de 10.9%, adică puţin peste 4000 de femei din 36765 de consilieri la nivel naţional.
- Cel mai bine stăm în sectorul diplomatic, 15.8% dintre ambasadori fiind femei, ceea ce ne situează peste media statelor-membre ale Consiliului Europei.
Ce este Consiliul Europei
Organismul cu sediul la Strasbourg a apărut pe 4 mai 1949 şi este cea mai veche organizaţie internatională care promovează ideile comunitare. Destinul şi parcursul instituţiei sunt separate formal de cele ale Uniunii Europene, Consiliul Europei având în prezent 47 de membri şi reunind state aflate în afara graniţelor comunitare.
Organizaţia poartă un puternic element simbolic, promovând drepturile omului, democraţia şi egalitatea politică. Merită reţinut totuşi că niciun stat nu a aderat vreodată la UE fără ca mai întâi să capete calitatea de membru al Consiliului Europei. România a fost primită în Consiliul Europei în octombrie 1993.