Jurnaliştii site-ului bugetul.ro au realizat o radiografie a a unuia dintre multele cazuri care arată cât de mult contează vieţile românilor pentru cei care îi conduc de la nivelul celor mai înalte funcţii în stat. Pornind de la o realitate neagră, şi anume că „în România, în fiecare zi, cel puțin un om moare pentru că nu primește la timp tratamentul de care are nevoie”, s-a ajuns la o informaţie pe cât de incredibilă, pe atât de revoltătoare.
Conform bugetul.ro, „Ministerul Sănătății a încetat să mai acorde bani spitalelor pentru intervențiile chirurgicale cu ajutorul celor 8 roboți Da Vinci pe care statul român i-a cumpărat cu bani grei”. Ce înseamnă asta? Pacientului lovit de năpastă i se anulează şansele de supravieţuire. Simplu, cinic, din pix… Asta se întâmplă în contextul în care, „în multiple forme de cancer, tehnica robotică este extrem de necesară pentru pacient și diminuează din riscuri”. Analiza celor de la bugetul.ro arată că nu numai în cancer tehnica robotică este indicată ci și în multiple alte afecțiuni, mai ales că pacienții își revin mai rapid, hemoragia este minimă, intervenția mai exactă, iar riscul de reapariție a bolii este mai mic.
„Ce spun miniștrii care s-au perindat prin funcțiile de conducere este uimitor, însă tupeul unora arată că cetățeanul nu valorează doi bani pentru omul politic sau funcționarul public ajuns la butoanele sănătății.
(…) În România, începând cu anul 2013, acest program s-a oprit și odată cu el pacienții cu cancer au fost condamnați la o suferință suplimentară. Dacă vor să beneficieze de acest tip de intervenție, trebuie să-și cumpere consumabilele pentru că spitalele nu au fonduri. Iar consumabilele sunt câteva mii de euro. Dacă ministrul va ieși public să spună altceva, minte. Realitatea este cea din teren, nu de la televizor.
(…) Roboții îi avem, dar zac nefolosiți pentru că Ministerul nu vrea să aloce bani suplimentari. Mai bine Guvernul alege să-i dea pentru ajutoare sociale și să susțină industria alcoolului și a crâșmelor de țară. Bani se găsesc și pentru mitinguri de sute de mii de persoane, dar nu și pentru bolnavii condamnați la suferință de un sistem criminal.
(…) Cel care a tăiat primul fondurile în anul 2013 pentru chirurgia robotică a fost liberalul Eugen Nicolaescu. „Am tăiat fondurile pentru că am fost informat că banii nu erau folosiți. Așa mi s-a spus din minister și atunci am considerat că este mai eficient să-i aloc în alte direcții. Pentru Sănătate mereu au fost bani foarte puțini și este greu să-i împarți. Avem boli rare, fel și fel de programe. Și atunci am luat această decizie, dar eu am fost doar un an ministru.
A urmat Nicolae Bănicioiu. El a vrut să reia programul de chirurgie robotică și tot el a încheiat acest parteneriat public privat, prin care bolnavii de cancer pot beneficia de ședințe de radioterapie în clinicile private, decontate de stat. Chiar și așa oamenii nu-și primesc tratamentele la timp, pentru că încă nu sunt suficiente aparate în țară. „Și nici fizicieni, care să știe să le utilizeze”, a explicat și Eugen Nicolaescu.
Soluția ar fi pregătirea personalului, dar pentru asta ar fi necesar ca în Ministerul Sănătății să existe un personal competent, care să vină cu astfel de programe și să atragă și bani europeni pentru asta, să ajute și să sprijine spitalele, doar că de la minister…cam bate vântul. Bine măcar că li s-au mărit salariile funcționarilor pe care cu greu îi găsești la birou.
„Chirurgia robotică este scumpă și am propus chiar și niște criterii, astfel încât să poată fi selectați pacienții care chiar au nevoie de această tehnică. Iar Ministerul ar trebui acum să dea bani spitalelor care spun că au pacienți care trebuie să beneficieze de acest tip de intervenție”, explică cu mult calm Bănicioiu, care are dreptate în ceea ce spune.
Doar că Ministerul nu dă niciun ban. Și astfel ajungem la Florian Bodog, ministru în penultimul Guvern PSD. El ne explică ușor iritat că de ce să folosim chirurgia robotică dacă merge și cea clasică. Un răspuns ar fi poate pentru că omenirea evoluează și că dacă în epoca de piatră ne tratam cu ierburi, acum avem acces la medicamente care prelungesc viața.
Domnul Bodog ne spune și că el este singurul care a făcut documentele necesare pentru achiziția a 8 aparate de radioterapie. Dar și domnii Nicolaescu și Bănicioiu ne-au spus despre inițiativele lor în acest domeniu.
Realitatea din teren este că blonavii de cancer așteaptă cu lunile până când să primească tratamentul cu radioterapie, deși ar fi necesar rapid. Îl întrebăm și pe Vlad Voiculescu, ministrul tehnocrat al Sănătății, cel care a încercat să oprească transplantul pulmonar în România pentru că n-am fi fost pregătiți pentru asta. Din fericire, în cele din urmă s-a realizat, cu mult succes, datorită peseverenței managerului de la Spitalul Sfanta Maria, doctorul Narcis Copcă.
„Nu mi s-a adus la cunoștință această problemă”, deci nu am știut de ea, ne spune Vlad Voiculescu despre programul de chirurgie robotică, cel care are și o fundație care se ocupă cu bolnavii de cancer și care de altfel este apropiat și de alte fundații preocupate de domeniul oncologic. Suspect că nu a știut de chirurgia robotică, cea care se practică în Austria cu mare succes, pe bani mulți, pe bani mulți chiar și din România.
Totuși culmea tupeului și bătaia de joc supremă a venit de la Ministerul Sănătății, condus de Sorina Pintea, actualul ministru. Purtătorul de cuvânt, Oana Grigore, ne transmite într-un stil populist că spitalele pot alege să finanțeze din fonduri proprii operațiile de chirurgie robotică. Doar că spitalele nu au bani pentru acest tip de intervenție pentru că Ministerul nu le dă.
„Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță a fost prevăzut în structura programelor naționale de sănătate pentru anii 2011-2012, prin Subprogramul de tratament chirugical al unor afecțiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic. In prezent,activitatea privind acordarea tratamentului chirurgical al unor afecțiuni complexe prin chirurgie minim invazivă asistată robotic este un serviciu medical furnizat de unitatile sanitare in care exista aparatura necesara, la indicatia medicului de specialitate„, este răspunsul de lemn, care ne insultă inteligența de-a dreptul.
(…) Concluzia este că avem bani pentru mitinguri, pentru ajutoare sociale, pentru deplasările externe de zeci de mii de euro ale miniștrilor, ale deputaților și senatorilor, avem bani pentru orice, mai puțin pentru bolnavii care-și așteaptă neputincioți sfârșitul pentru că România politică le refuză dreptul la cel mai bun tratament.
Nu avem programe de pregătire, nu avem specialiști, iar pe cei pe care-i avem îi umilim cât putem, nu avem aproape nimic când vine vorba de sistemul medical, iar viitorul sună a gol… cam la fel de gol precum cuvintele purtătorului de cuvând de la minister. În schimb, pe hârtie vom afla cât de bine o ducem de fapt, dar nu ne dăm noi seama.
Să trăiți bine, voi politicienii care ne guvernați că noi nu prea mai știm cum e”, au scris jurnaliştii site-ului bugetul.ro în articolul al cărui titlu este „EXCLUSIV! Atenție MAXIMĂ! Cum își bate joc Ministerul Sănătății de pacienți! Cereți-va drepturile pentru care plătiți!”