Ideea unirii pe apă a "inimii" Moldovei cu suburbiile Bucureştiului a apărut în urmă cu exact un secol, a fost pusă în practică de Ceauşescu şi abandonată după Revoluţie. S-ar putea relua din 2013.
Mega-canalul de irigaţii care ar lega zona Snagovului de Siret a fost trecut de guvern pe lista investiţiilor ce vor fi realizate în parteneriat privat din 2013.
Suma necesară terminării canalului s-ar ridica la peste un miliard de euro, iar lucrarea hidrotehnică ar avea o triplă utilitate: ar creşte producţia agricolă a României cu peste 10 la sută, ar împiedica inundaţiile din Moldova şi ar putea fi utilizat şi în scop de agrement, permiţând plimbări pe apă pentru bucureşteni, şi nu numai, până în Vrancea.
Proiectul a apărut în 1912 şi aparţinea profesorului Alexandru Davidescu. În 1986 Ceauşescu a decis începerea lucrărilor.
Astfel, se făcea legătura, pe o distanţă de 198 de kilometri, între barajul de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, şi lacul Dridu, localitatea aflată în judeţul Ialomiţa (în zona Snagov, la 54 kilometri apropiere de Bucureşti).
Termenul de finalizare era 1995. A venit Revoluţia şi nu s-au mai alocat bani decât cu ţârâita. După 25 de ani, Guvernul a trecut proiectul pe lista investiţiilor prioritare de infrastructură realizate în parteneriat public-privat începând cu 2013. Până atunci se caută investitori.
50 de km din 198 începuţi, doar 5 km finalizaţi
Suma necesară pentru finalizarea canalului se ridică la peste un miliard de euro, din care 510 milioane ar reprezenta doar amenjarea reţelei de irigaţii. "Au fost începuţi 50 de kilometri din cei 198 ai proiectului şi doar 5,7 kilometri au fost finalizaţi.
Ritmul lucrărilor a fost dictat de bugetul anual alocat", ne-a explicat Dumitru Fodoreanu, directorul firmei de construcţii Sibarex – antreprenorul proiectului.
Finanţare de drum judeţean, mai important ca o autostradă
Valeriu Tabără ministrul Agriculturii a declarat că investiţia este mai importantă pentru România decât realizarea unei autostrăzi.
"Având în vedere importanţa obiectivului pentru agricultură, ministerul susţine continuarea şi finalizarea sa, pe baza studiului de fezabilitate", ni s-a precizat de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Zona transversată de canal este lovită puternic de secetă.
"Nici cu tractorul nu se poate săpa în sol în unele perioade ale anului. Canalul ar fi benefic pentru întreaga populaţie din zonă. Fără un astfel de proiect nu ştiu dacă se mai poate face agricultură în această parte a ţării", ne-a declarat Constantin Vlase, primarul muncipiului Mărăseşti, judeţul Vrancea.
Până la apariţia banilor privaţi, investiţia publică este mai mică decât cea a unui drum judeţean, care leagă două comune. Spre exemplu, proiectul hidrotehnic a fost finanţat în 2011 cu puţin peste 2,7 milioane de lei.
"Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională Apele Române, a alocat în cursul acestui an pentru acest obiectiv de investiţii suma de 2.759.777 lei.", ni s-a precizat de la Direcţia de Comunicare din cadrul Ministerului Mediului şi Apelor.
Ca şi comparaţie, în Maramureş, în cadrul unui proiect european, reabilitarea drumului judeţean Baia Sprie – Bârsana, s-a ridicat la 23 de milioane de euro. Refacerea DJ-ului dintre localitătile doljene Ianca şi Potelu a costat trei milioane de lei.
Tot în Dolj, drumul judeţean 133 A, care leagă unul dintre satele comunei Dăbuleni de drumul judeţean 54 A, cu o lungime de cinci kilometri, a primit 3,5 milioane de lei. În Gorj, reabilitarea DJ 506, Cervenia-Vităneşti-Babaiţa, a primit 4,8 milioane de lei.