După cel de-al Doilea Război Mondial și împărțirea Germaniei, în 1949, au luat naștere cele două state germane, RFG și RDG. Astfel, și fotbalul, printre altele, se juca pe două „fronturi”. De această dată, ne axăm pe cel din zona „roșie”.
Au trecut 31 de ani de la Căderea Zidului Berlinului, iar fotbalul din Germania nu a mai cunoscut vreo graniță în acest stat, așa cum se întâmpla în trecut. Povestea de astăzi este despre o echipă uriașă din Germania de Est - Dynamo Berlin sau BFC Dynamo.
În Germania de Est, așadar, Dynamo număra două echipe, cea din Berlin și cea din Dresda. În RDG, primul eșalon de fotbal era supranumit Oberliga.
Clubul est-berlinez a luat naștere între anii 1953 și 1966, dar, potrivit unor date publice, a fost o campioană făcută cu forța, de mai marii din Securitatea de Stat a Germaniei de Est.
Multiplă campioană în RDG, după ce Miekle a tras sforile
Pe când evolua în Oberliga, Dynamo Berlin a reușit să câștige 10 titluri de campioană, la rând (record), începând din 1979 și până în 1988. Însă, trupa berlineză a izbutit această performanță doar cu ajutorul arbitrilor, prin transferuri făcute cu forța, necinstite, plus alte „găinării” de acest gen. Dynamo nu era pe placul multora din Berlin, fiind criticată de majoritatea locuitorilor orașului, în special pentru înșelăciunile pe care le făcea clubul atât iubit de Securitate.
Pretinsa manipulare al meciului de campionat din 1986 dintre Dynamo și Lokomotive Leipzig, terminat cu scorul 1-1, a generat proteste la nivel național, dar a condus doar la sancțiuni împotriva arbitrului Bernd Stumpf, care, ulterior, a fost suspendat pe viață, potrivit Wikipedia.
Pe lângă recordul din campionat, BFC Dynamo a jubilat și în Cupa Germaniei de Est, reușind să-și adjudece de trei ori trofeul (1959, 1988, 1989). A fost echipa favorită a lui Erich Mielke (foto), şeful Securităţii de Stat a Germaniei de Est între 1957 şi 1989. Acesta a fost, de altfel, și cel care s-a ocupat personal de triumful consecutiv al lui Dynamo în Oberliga. Șeful Stasi, Erich Mielke, condamnat și închis după prăbușirea RDG, a fost președintele onorific al BFC Dynamo.
Adio Comunism, adio faimă
El se ocupa de petrecerile date în cinstea echipei sale, la Hotelul Palast, și tot el s-a asigurat că are cei mai buni jucători din Republică în formația sa, cele mai bune echipamente, facilități și staff tehnic. Aducerea celor mai buni fotbaliști din RDG la Dynamo (forțată, după cum scrie presa internațională) avea scopul de a stimula încrederea în sine a RDG și reputația internațională, numindu-i eroi de fotbal socialiști.
Odată cu Căderea Zidului Berlinului, Dynamo Berlin nu a mai beneficiat de sprijinul oferit de stat. Jucători precum Andreas Thom și Thomas Doll, emblematici, s-au îndreptat către vestul Germaniei, iar majoritatatea sponsorilor fugeau de deja fosta echipă a Securității de Stat a Germaniei de Est. Au dispărut și fanii, dar nu toți, iar echipa a căzut tot mai mult în ligiile inferioare.
Astăzi, în al patrulea eșlon, Regionalliga Nordost, dar este o minune faptul că acest club a rămas în picioare după multe perioade grele post-Comunism. S-a luptat cu falimentul, dar suporterii lui Dynamo Berlin au contribuit financiar pentru ca această echipă să nu dispară.