Una dintre cele mai strălucite minți ale neamului românesc, Victor Babeș se numără printre cei mai cunoscuți parazitologi la nivel mondial. Fiul lui Vicențiu Babeș și al Sophiei Goldschneider, Victor Babeș s-a născut la Viena pe 4 iulie 1854. Deși începuse să studieze Arta Dramatică la Budapesta, moartea surorii sale, Alma, provocată de tuberculoză, l-a determinat să își abandoneze studiile începute și să se înscrie la medicină.
Acesta a urmat, astfel, cursurile Facultății de Medicină din Budapesta și din Viena, unde și-a luat și doctoratul. Cariera științifică a început-o ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică din Budapesta. Între 1881 și 1887 a fost numit profesor asociat și profesor de histopatologie la Facultatea de Medicină din capitala Ungariei.
Atras de microbiologie, Victor Babeș a hotărât să-și aprofundeze cunoștințele în laboratoarele celor mai cunoscuți specialiști din lume. Astfel, acesta a mers la Paris, unde a avut ocazia să lucreze alături de alte nume impresionante ale științei medicale, Louis Pasteur și Victor Cornil. Iar la Berlin a studiat împreună cu Rudolf Virchow și Robert Koch.
Împreună cu Victor André Cornil, Babeș publică în 1895 primul tratat de bacteriologie din lume, intitulat Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase), lucrare distinsă cu premiul Montyon, în 1886, de către Academia de Științe din Paris.
A învins cele mai crunte boli ale omenirii
Activitatea de cercetare a lui Victor Babeș este una foarte vastă, ea cuprinzând peste 1.000 de lucrări științifice. A descoperit peste 50 de noi microorganisme, dedicându-se studiului unor boli ca tuberculoza, lepra, difteria, pelagra, febra tifoidă sau turbarea.
El e cel care a pus în evidență corpusculii virotici din creierul animalelor turbate, corpusculii Babes-Negri. Responsabil de introducerea vaccinării antirabice în țara noastră, marele savant a descoperit valoarea serului imun, și a enunțat principiul imunizării pasive (în anul 1888) inventând totodată și o metodă originală de imunizare antirabică, ce va fi cunoscută în lume drept „metoda românească”.
Un alt preparat inventat de el care a salvat foarte multe vieți a fost serul antidifteric.
A clasificat Babesia și alte boli grave ale animalelor
Savantul a descoperit și o clasă de paraziți (sporozoari intracelulari nepigmentați) care cauzează febra de Texas la pisici și alte boli infecțioase la animale (holera găinilor, tuberculoza păsărilor, etc). La Congresul Internațional de Zoologie din Londra din 1900, acești paraziți au fost clasificați în genul Babesia (după numele său).
Savantul se va dovedi și un precursor al tratamentului cu antibiotice, formulând principiul antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretării de către acestea a unor substanțe reciproc inhibatorii.
De asemenea, Victor Babeș a fost și un filozof pasionat, publicând lucrările Considerațiuni asupra raportului științelor naturale către filozofie (1879) și Credință și știință (1924).
Patriotismul i-a afectat cariera
În 1887, Victor Babeș acceptă o invitație de a reveni în țară. Astfel, el renunță la Universitatea din Budapesta și ocupă postul de profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie a Facultății de Medicină. În același an, pe 28 aprilie, fondează Institutul de Patologie și Bacteriologie din București, care astăzi îi poartă numele.
Mulți au văzut asta ca pe un mare pas pentru cercetarea medicală românească, dar în același timp un pas înapoi pe care savantul l-a făcut în scena mai largă a lumii științifice europene. Într-un articol, istoricul Dan Falcan afirmă că „datorită patriotismului său, care l-a făcut să accepte propunerea ministrului Învăţământului din România, D.A.Sturdza, de a se stabili la Bucureşti şi de a pune aici bazele cercetării bacteriologice româneşti, a ratat probabil şansa de a deveni unul dintre primii laureaţi ai Premiului Nobel pentru medicină.”
Scurtă trecere în revistă a realizărilor marelui geniu
● În 1892, va publica, împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos.
● Din 1889, va edita, timp de mai mulți ani, Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie. Tot el pune bazele publicațiilor România medicală și Archives des sciences médicales. În 1893 va fi primit în rândurile Academiei Române, fiind deja membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris.
● În anul 1900 va înființa în București Societatea Anatomică, iar în 1913 va prepara un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia de holeră care izbucnise în rândurile Armatei Române.
● A murit pe 19 octombrie 1926, la București, fiind înmormântat în curtea Institutului Cantacuzino.
Mormântul lui, în paragină
În ultimii ani s-a semnalat autorităților trista stare în care se găsește mormântul lui Victor Babeș din curtea Institutului Național de Cercetare Cantacuzino. Dr. Daniel Șipoteanu, manager al Instituției, a declarat presei că există în plan refacerea acestuia și construirea unui complex dedicat savantului. Dacă Louis Pasteur, de exemplu, un savant cu care românul a lucrat ani buni, este înmormântat într-un sarcofag, într-o încăpere din institutul care-i poartă numele din Paris, am putea să ne întrebăm de ce cel al savantului român se află în această stare.
Muzeul Victor Babeș
Dacă mormântul nu e în cea mai bună stare, în schimb, pe strada Andrei Mureșanu nr. 14 (în zona Dorobanți) se află muzeul memorial Victor Babeș, care arată îngrijit. Imobilul a fost construit de fiul doctorului, Mircea Babeș, în anii 1928-1929. Tot el a donat în 1956 parterul statului român în vederea amenajării unui muzeu memorial, pe care îl va și conduce până în 1968. În acest imobil se găsesc fel de fel de lucruri care se aflau în preajma savantului în apartamentul din institutul care astăzi îi poartă numele, unde a locuit din 1887 până la moartea sa. Mai târziu, soția lui Mircea Babeș va lăsa prin testament Primăriei Capitalei și etajul. Printre exponate se numără exemplare din primele ediții ale lucrărilor savantului.