La un an de la introducere, se văd deja efectele. Medicii nu mai scriu reţete pentru morţi sau în exces, pentru că sunt "prinşi" imediat de sistem.
Obligatorie de la 1 ianuarie 2013, reţeta electronică este cel mai important pas de până acum în combaterea fraudei. Dacă înainte de introducerea ei, una din cinci reţete era falsificată, în prezent, medicii cu greu mai pot păcăli sistemul asigurărilor. Nu mai pot scrie aşa-zisele "reţete pentru morţi", întrucât în sistemul informatic se vede calitatea asiguratului, dar nici nu mai pot prescrie în exces, fără justificare. Dovada furtului din perioada reţetei clasice "Sistemul refuză reţetele incorecte şi dă un raport automat atunci când apar disfuncţionalităţi între diagnostic şi tratament sau atunci când medicul nu are dreptul să îl prescrie. Sunt convins că s-au făcut şi economii pentru că s-a furat mai puţin", consideră consultantul în sănătate Sorin Paveliu. Şi preşedintele CNAS, Cristian Buşoi susţine că "transparentizarea este un avantaj de necontestat. Reţeta funcţionează mai degrabă ca o autocenzură, se pot verifica la secundă operaţiunile şi se pot sesiza anumite legături între cei care prescriu şi anumite locuri unde se eliberează medicamente, care pot fi strict întâmplătoare sau nu. În plus, putem vedea consumurile în mod real, ceea ce ne ajută şi la calcularea bugetului". Prescrierile fictive nu pot fi stopate complet până când nu va fi introdus şi cardul de sănătate, însă fenomenul e în scădere după introducerea reţetei electronice, dă asigurări şeful CNAS. Primele rezultate nu s-au lăsat aşteptate. Dacă înainte de introducerea reţetei electronice, 40% dintre prescripţiile cu medicamentele biologice pentru poliartrita reumatoidă nu ajungeau să fie eliberate în farmacie, astăzi s-a ajuns ca doar 2% din reţete să nu fie eliberate. "Asta nu poate decât să însemne că acele reţete erau decontate fără a fi eliberate", spune medicul Marius Geantă. Rezultatele pot fi cuantificate în acest sector, întrucât există un registru al bolnavilor cu poliartrită. "Dacă ar exista un registru şi pe oncologie, probabil că şi acolo am avea suprize", adaugă Geantă. Şi medicii de familie recunosc că şi sistemul informatic (SIUI) funcţionează mai bine de când a fost introdusă şi reţeta electronică, dar tot "Gică contra" sunt. "E la fel de multă birocraţie ca pe vremea reţetelor clasice, pentru că tot trebuie să le printăm, ştampilăm, semnăm", ne-a declarat medicul de familie Sandra Alexiu. Controlaţi prin telefon Medicii de familie susţin că un nou proiect al Casei de Asigurări îi obligă să-şi scrie pe fiecare reţetă electronică prescrisă datele de contact, numărul de telefon şi adresa de email, pentru a fi identificaţi mai uşor. "Nu mi se pare corect să-mi ştie numărul de telefon toţi cei 2.500 de pacienţi din listă şi toţi farmaciştii de la care îşi ridică reţetele. Consider că eu hotărăsc cui îi dau mobilul meu, nu-mi convine să fiu sunată la orice oră din zi şi din noapte", ne-a declarat medicul de familie Sandra Alexiu.