„Buletinul de pacient” are slabe șanse să devină funcțional de la anul. Până acum, nu s-a început nici programul de testare, iar distribuirea prin servicii poștale va crea haos.
Deși dau asigurări că, din 2015, decontarea serviciilor se va face doar pe baza cardului, oficialii Casei Naționale de Asigurări nu au stabilit nici cine se va ocupa efectiv de distribuție și abia acum au început un program- pilot de testare. Recent, CNAS a încheiat un parteneriat cu centrele de dializă pentru testarea cardurilor pe 8.000 de bolnavi. O problemă și mai mare este distribuirea prin servicii poștale, despre care experții susțin că va genera erori majore.
Poștașul sună doar de două ori
În urma refuzului categoric al medicilor de familie de a distribui cardul, acesta va fi transmis asiguraților prin servicii poștale. După ce inițial era vorba ca Poșta Română să facă acest lucru, CNAS a anunțat, recent, că va organiza o licitație pentru desemnarea operatorului, cu care va încheia un acord-cadru, estimat la 13,5 milioane de lei.
Cardul va fi predat asiguratului la domiciliu, pe baza buletinului, iar dacă acesta nu va fi găsit de două ori, documentul va fi trimis la casa de sănătate de care aparține și va trebui ridicat de acolo. „Baza de date cu adresele asiguraților e plină de erori, nu e actualizată, același lucru s-a întâmplat și cu taloanele din programul de evaluare a sănătății populației, pe vremea lui Nicolăescu. Când zici că ai trimis cardurile către populație, o bună parte dintre români nu vor avea efectiv documentele. Dacă nu au cardul, nu pot beneficia de niciun serviciu. Gândiți-vă că sunt bătrâni care nu mai locuiesc la domiciliile din buletin și care vor fi într-o situație critică”, susține Adina Geană, expert în sănătate. Aceasta consideră că cel mai eficient era să se facă distribuția prin Evidența Populației. „Orice om știe de unde să-și ridice buletinul când expiră. De acolo trebuia să își ia și cardul de sănătate”.
Întârzieri pe linie
Pe lângă problemele legate de distribuție, mai sunt și cele tehnice. „Termenul de 1 ianuarie 2015 pentru implementare e hazardat, sunt multe lucruri care n-au fost încă clarificate. Dacă se va face pe genunchi, implementarea nu va fi funcțională. Trebuia să fim mai avansați cu anumite procese, inclusiv cu testarea”, conchide Geană.
Cei de la CNAS sunt însă optimiști și se bazează pe cooperarea furnizorilor de servicii medicale, adică cei care sunt și cel mai puțin interesați de prevenirea fraudei. „Avem convingerea că toți furnizorii înțeleg importanța implementării acestui proiect pentru gestionarea fondurilor și urmărirea serviciilor efectuate”, ni s-a transmis de la Biroul de presă al CNAS.