Au venit analizele la cinci mostre: am găsit carne macră şi piept de pui crud cu sare în ele. Un expert explică: apeşi cu degetul şi apa musteşte în muşchiul din galantar.

Campania "Secretul cărnii injectate", lansată de Evenimentul zilei, a ajuns în faza analizelor de laborator. Reprezentanţi importanţi ai industriei alimentare din România au mărturisit pentru EVZ că marea majoritate a produselor semipreparate şi chiar carnea crudă sunt "maturate" prin injectare, un procedeu mecanic prin care se adaugă apă, sare şi aditivi. Scopul: produsele atârnă mai greu la cântar şi îşi păstrează aspectul comercial mai mult timp. Rezultatul: producătorii dintr-un foc din diferenţa de greutate. Preţ umflat cu 30% dintr-un foc

În România, de ani de zile practica injectării a rămas ascunsă cumpărătorilor. În Marea Britanie, un scandal similar din 2007 a dus la obligarea marilor reţele să eticheteze carnea: "curată" sau "dopată". Clienţii cumpără în cunoştinţă de cauză. Acelaşi lucru se întâmplă în Germania. La noi au început să apară producători care fac din "neinjectarea cărnii" un instrument de marketing. E un fel de-a spune clienţilor că marfa lor este mai bună decât a celorlalţi.

"Prin injectare, cărnii îi creşte volumul şi randamentul, deoarece injectarea se face cu tot felul de aditivi care determină carnea să reţină apa. Totul se face pentru câştig. Câş­tigul minim prin injectare, este de 30%", explică Radu Furdui, directorul de la Lorialba. Controalele sunt sporadice

Adrian Rădulescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, susţine că a cerut etichetarea preparatelor din carne, dar că, până în 2016, aceasta este o cerinţă facultativă în Uniunea Europeană. Din 2016, etichetele cantitative, cu procentele fiecărui ingredient în parte, vor deveni obligatorii în cadrul Uniunii.

"Etichetele ar trebui să con­ţină toate elementele cu care a fost tratată carnea prin injectare şi nu numai. Problema este că nu există campanii de control sistematice, ci doar acţiuni sporadice", a declarant Rădulescu. Ambalajul se umezeşte de apă până acasă

Atunci când cumpără muşchi file, românii nu ştiu că într-un kilogram de produs plătesc de fapt trei sferturi de litru de apă. Pe piaţă sunt mii de produse şi sortimente. EVZ a luat la întâmplare doar cinci mostre din galantar şi le-a dus la DSV, însă experimentul nu e nici pe departe edificator, raportat la dimensiunea totală a pieţei.

"Există, azi, tehnologii care per­mit o malaxare aşa de puternică încât merg până acolo încât 100 kg de carne pot absorbi 100 de litri de apă. În toate produsele din carne se adaugă foarte multă apă, fie injectată, fie folosindu-se înlocuitori care se dizolvă în apă, iar acest lucru nu este anunţat consumatorului. Am să dau numai două exemple: dacă luăm salam Victoria feliat, până acasă hârtia în care este împachetat se umezeşte, pentru că apa începe să iasă din structura cărnii. Un alt exemplu: dacă apăsăm o bucată de muşchi file, vedem că din fibrele produsului iese un fel de grăsime, subţire. Este vorba de proteină injectată, nicidecum de grăsime, pentru că muşchiul nu are grăsime", explică profesorul Flavius Berbentea de la Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului.

Click pe imagine pentru a mări "S-a ajuns ca 100 kg de carne să se amestece cu 100 kg de apă. Apeşi muşhiul şi lichidul iese printre fibre." FLAVIUS BERBENTEA, profesor Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului

RĂSPUNS EDIFICATOR AL ANPC

Apă în exces la una din trei probe analizate

ANPC ne-a explicat că, până în 2001, procesatorii menţionau pe etichetă soluţia de dispersie folosită la injectare. Apoi, o Hotărâre de Guvern din 2002 a dus la reformularea etichetelor: trebuiau menţionate integral ingredientele, inclusiv cantitatea lor. Termenul de soluţie de dispersie a dispărut. Consumatorii află ce se pune în carne, dar nu şi ponderea lor. În 2011, ANPC a verificat carnea preparată termic şi a descoperit că 35% din eşantioane aveau conţinutul de apă depăşit cu între 2% şi 37%. Practic unul din trei produse de carne este încărcat artificial cu apă, prin injectare.

SCANDAL ÎN ANGLIA 

"Să nu-mi pună apă în friptura mea din tigaie", a fost reacţia şefei STI, după ce TESCO susţinea că adaosul face carnea mai suculentă

Carnea injectată trage mai mult la cântar. Este, deci, o afacere profitabilă pentru cei din industria cărnii să o "umple" cu apă şi, implicit, cu substanţe care captează apa în fibre. Un cui în sicriul industriei alimentare

Scandalul a izbucnit în urmă cu nouă ani în Marea Britanie. O investigaţie BBC din 2003 a mers pe urmele Food Standard Agency (agenţia guvernamentală privind calitatea alimentelor) care a găsit foarte multă apă în carnea de pui pusă în vânzare. Descoperirea reporterilor: britanicii cumpărau şi carne de pui în care 55% era apă.

Adevăratele valuri s-au iscat un an mai târziu. În 2004, carnea de porc şi de vită din supermarketuri s-a dovedit că erau, de asemenea, plină de apă, sare şi alţi aditivi. Foodproductiondaily.com relata că, în reţeaua TESCO, carnea proaspătă de porc se vindea alături de cea injectată, fără ca acest lucru să fie adus la cunoş­tinţa cumpărătorilor. "Acesta este un alt cui în sicriul industriei alimentare", spunea Jeanette Longfield, de la Alianţa pentru o Mâncare mai bună şi Agricultură. Potrivit reprezen­tanţilor Trading Standards Institute (STI), s-a descoperit carne de vită şi porc cu un conţinut de apă de 13%. "Apa din pui era deja banală, dar cel puţin consumatorii erau siguri că achiziţionau carne crudă de porc sau vită autentică", a spus David Walker, purtător de cuvânt al STI.

TESCO a recunoscut şi au schimbat etichetele

Lanţul de supermarketuri TESCO a recunoscut în cele din urmă că a injectat în mod uzual carnea de porc de cea mai bună calitate de aproximativ trei ani. "Apa nu este injectată pentru a adăuga greutate, ci pentru a îmbunătăţi calitatea cărnii. Adăugarea apei păstrează carnea mai suculentă", explica Lucy Neville-Rolfe, reprezentant Tesco. Răspunsul şefei Food Standard Agency a fost epocal: "Să nu-mi pună apă în friptura mea din tigaie". Ca urmare, STI a cerut ca notificarea "Apă adăugată" de pe eticheta cărnii să fie în litere de aceeaşi mărime ca descrierea cărnii pentru a fi siguri că nimeni nu mai este înşelat. În 2009, ziariştii britanici au descoperit şi alte reţele mari de supermarket-uri care adăugau apă în carne. Din 2016 legislaţia în UE va deveni mai restrictivă. MĂRTURISIRE: CLIENŢII NU SUNT PREVENIŢI

"Cotletul de porc cu apă este cel de 10 lei"

Sorin Minea, preşedintele RomAlimenta, asociaţia patronatului din industria cărnii, susţine că România ar trebui să se alinieze reglementărilor europene, care interzic vânzarea cărnii asupra căreia s-a intervenit (prin tratamente chimice) dacă acest lucru nu este precizat clar pe etichetă. "Dacă injectezi carnea, nu o mai poţi vinde drept proaspătă, pe eti­chetă trebuie să scrie carne preparată şi catitatea de apă injectată. În Germania de exemplu se găseşte carne cu 20%, cu 30%, cu 40% apă, mai ieftină decât carnea netratată. În Europa pe această carne scrie carne preparată", spune Sorin Minea.

Apoi, recunoaşte: "Injectarea se face pentru a creşte greutatea cărnii. Ini­ţial se făcea pentru a-i da frăgezime, apoi s-a profitat de faptul că aceasta creştea în greutate. Un produs ieftin are mai puţină carne. Nu este ilegal. Este admis în toate ţările din lume şi în UE. Producătorul se conformează ce­rinţelor pieţei. Într-un supermarket poţi găsi un cotlet de porc afumat la peste 30 de lei/kg şi la puţin peste 10 lei. Este clar că cel care costă mai puţin are ceva în plus, şi acel ceva este apa", explică Minea.

Injectarea este permisă în UE cu amendamentul că acest lucru trebuie anunţat consumatorului, care trebuie să ştie atunci când cumpără carne că nu o ia proaspătă, ci preparată, prin injectare. "La noi acest lucru se face pe blat. Producătorii folosesc la injectare o soluţie de 0,9% sare şi pornesc de la premisa că, dacă aceasta nu iese la analize, de ce să anunţe lumea?", mai spune şeful Romalimenta. Citiți și:

• Carnea injectată, cel mai bine păstrat secret din industrie. Câtă pastramă dopată cu seringa mâncăm fără să ştim
• Secretul cărnii injectate: 600 g devin brusc 1 kg în galantar
• TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre
• Mezelurile, în topul bombelor alimentare
• În ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?
• Top alimente contrafăcute. Cum recunoşti "făcăturile"
• Cum putem "dezamorsa" bombele alimentare