Dată importantă în Calendarul Ortodox, astăzi, 24 februarie. Este prăznuită întâia și a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cel care și-a găsit sfârșitul la ordinul dat de împăratul Irod.
În Calendarul Ortodox, în ziua de 24 februarie este o sărbătoare marcată cu cruce neagră și este prăznuită întâia și a doua aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Din Sfânta Evanghelie știm că Irod, aflat la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naștere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei.
Capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol
Prima Aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost, potrivit Tradiției, când Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, a luat capul Sfântului din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, a așezat Capul Sfântului Ioan Botezătorul în biserica din cetate, aceasta fiind considerată a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
Ulterior, în timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și ultima aflare a cinstitului cap.
Cinstitul cap şi de îngeri mult preţuit al Înaintemergătorului s-a aflat, întâia oară după bunăvoirea şi arătarea sfântului Ioan Înaintemergătorul, de doi monahi oarecare, în casa lui Irod, mergând aceştia la Ierusalim, spre a se închina la purtătorul de viaţă mormânt al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
A fost găsit a doua oară într-o oală de lut
Iar de la aceşti monahi luându-l un oarecare olar, l-a dus în cetatea emesenilor şi cunoscând olarul cum că prin mijlocirea sfântului cap avea bună norocire, îl cinstea în chip de negrăit. Când a fost să moară, l-a lăsat surorii sale, zicându-i să nu-l mişte de la locul său, nici să-l descopere, ci numai să-l cinstească. Iar după moartea acelei femei, sfântul cap al Botezătorului a ajuns de la unii la alţii şi mai pe urmă a ajuns la un oarecare Eustaţiu monah şi preot, care era de aceeaşi credinţă cu eresul arienilor.
Acesta fiind alungat de către dreptcredincioşii din peştera unde locuia, căci precupeţea tămăduirile care se făceau de sfântul cap şi le arăta ca făcute de eresul lui, din voia lui Dumnezeu cinstitul cap a rămas în peşteră şi a fost ascuns acolo, până în vremea lui Marcel care era arhimandrit pe vremea împărăţiei lui Valentin cel tânăr şi a lui Uraniu episcopul Emesiei. Atunci mulţi având descoperiri, cinstitul cap a fost găsit a doua oară, într-o oală de lut, care servea pentru apă şi a fost adus şi pus în biserică de episcopul Uraniu, făcând nenumărate tămăduiri şi minuni, conform calendar-ortodox.ro.