An de an, pe 23 aprilie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Gheorghe. Pentru că în 2022 cade în Sâmbăta Mare, s-a decis mutarea slujbei închinate lui pe 25 aprilie, a doua zi de Paște. Decizia aparține Bisericii, care a precizat că nu se cade să se serbeze orice fel de eveniment în Săptămâna Patimilor.
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe a fost mutată, deoarece nu se cade ca creștinii ortodocși să celebreze alte evenimente în Sâmbăta Mare. Cei care îi poartă numele, aproape un milion de români, se pot sărbători pe 25 aprilie, când va fi efectuată și slujba pentru prăznuirea acestuia. Decizia de a schimba marea sărbătoare aparține Bisericii, care susține că nu se cade să sărbătorim altceva în Sâmbăta Mare.
„Sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști, adică luni în Săptămâna Luminată.
De aceea, în calendarul pe anul 2022, pomenirea Sfântului Gheorghe a fost mutată integral pe data de 25 aprilie, deoarece atunci se va săvârși slujba (Vecernia și Utrenia), precum și Sfânta Liturghie (cu lecturile adecvate) pentru pomenirea Marelui Mucenic”, a precizat Arhim. Chiril Lovin, coordonatorul Departamentului Carte de cult al Patriarhiei Române, potrivit basilica.ro.
Sâmbăta Mare, ultima zi din Săptămâna Patimilor
Sâmbăta Mare este ziua care încheie postul Paștelui și în care creștinii așteaptă Învierea Mântuitorului, după ce a pătimit și a murit. Această zi este una plină de tradiții, respectate cu sfințenie. Astăzi, gospodinele termină de gătit preparatele pentru masa de Paște și curățenia în case și gospodării. Este indicat ca în Sâmbăta Mare să fie pregătite friptura de miel și pasca. Tot astăzi, românii sacrifică mieii, deoarece atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”.
O mare dilemă este cu privire la spălatul rufelor în Sâmbăta Mare. Cu privire la acest aspect, preoții spun că toată treaba trebuie terminată până la miezul nopții. De asemenea, astăzi nu se doarme și nici nu se lenevește.
Preoții creștini ortodocși citesc Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, diferiți Psalmi și binecuvântările Învierii. La ora 12 noaptea, în biserici se aude de trei ori „Hristos a înviat!”.
Pentru slujba de Înviere, femeile pregătesc un coș cu mâncare ce urmează să fie luat la biserică pentru sfințire. În funcție de regiune, în acest coș se află ouă roșii, cozonac și pască. Din aceste preparate se poate gusta doar după încheierea slujbei. Tradițiile din străbuni spun că la slujba de Înviere este bine să mergem în haine noi și curate.
La miezul nopții, preoții cheamă credincioșii la Lumina Sfântă, care este trimisă din lumânare în lumânare până când ajunge la toți participanții la slujbă. Această Lumină este simbolul Învierii și al biruinței lui Hristos. După ce au luat lumină, credincioșii merg la morminte pentru a le vesti celor trecuți în neființă de Învierea Domnului.