Am luat de bun ceea ce spun Farmers’ Almanac și caietele lui Topor, dar și după ce îmi spun unul și altul, care astronom, care meteorolog, care negociator de energie, diferite profesii și diferite puncte de vedere. Iarna 2020-2021, în Europa, se va caracteriza prin schimbări bruște și neplăcute, agresive, de temperatură și umidiatate. Va fi când mai cald decât obișnuit, când mai rece și mai umed. Furtuni, vijelii, viscole - punctual și cu o furie nemăsurată. O vreme neplăcută care pune organismele viețuitoarelor la grea încercare. Se pare că El Niño face ca vremea să fie mai caldă, dar circulația atmosferică în Europa va aduce de cel puțin trei ori mari cantități de aer polar. În România și Moldova este aceiași prognoză, se pare că bunul Dumnezeu se ia după harta din anul 1937 din Andrees Handatlas, o iarnă ceva mai ușoară, decât cele temperat continentale, obișnuite.
Pe de altă parte fenomenul de încălzire globală, provocat de miile de explozii nucleare în atmosferă și de circulația milioanelor de avioane cu reacție, toate la aceiași înălțime, face ca orice prognoză a vremii să fie ridicolă. Bun, acum nu prea mai zboară avioane, but the damage is already done. Poate, o prognoză meteo de astăzi pe mâine – mă asigură meteorologul.
Din punct de vedere astrologic, iarna 2020-2021 poate fi similară cu cea dintre anii 1960-1961. Atunci, nu a fost o iarnă foarte grea, a nins în Nord la jumătatea lui noiembrie, iar iarna mai grea a fost de la jumătatea lui ianuarie până jumătatea lui februarie. De Crăciun 1960 a fost zăpada în București. În anul 1961 primii ghiocei au răsărit pe 27 februarie.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
International
Șoșoacă, scandal la discursul din Parlamentul European
