"Burlesque": un vehicul grotesc pentru Cher şi Christina Aguilera

Alexandra Olivotto in Social la 15 ianuarie 2011, 20:12

Are trei nominalizări la Globurile de aur, dar asta nu te face să crezi decât că membrii Asociaţiei presei străine de la Hollywood au ochi doar pentru glamour, nu pentru cinemaul autentic.

Măcar în "Turistul" – care are tot atâtea nominalizări la Globurile de aur ca şi "Burlesque: Vis împlinit" -, cel puţin, la început, personajul Angelinei Jolie comite o faptă rea, cu consecinţe letale pentru victima pe care şi-a ales-o. Desigur, scenariul îi spală păcatele ceva mai târziu, căci redempţiunea, mai ales aceea prin amor, este combustibilul de care starurile nu duc niciodată lipsă, iar Angelina Jolie nu poate fi în esenţă rea fără daune permanente aduse imaginii ei.

Dar Christina Aguilera nu riscă nici măcar atât: în "Burlesque: Vis împlinit" rămâne de la cap la coadă un înger pogorât din Iowa într-un cabaret din Los Angeles, care nu se putea numi altfel decât... "Burlesque". Aveţi de aşteptat mai puţin de un sfert de oră până la explicaţia titlului lungmetrajului.

Fată bună, lume rea

Lăsând în urmă greutăţile trecutului şi grijile în legătură cu viitorul, orfana Ali (Christina Aguilera) pleacă din orăşelul din Iowa la Los Angeles, capitala divertismentului, unde nimereşte la Burlesque Lounge, un local maiestuos, dar neglijat, care găzduieşte un spectacol reuşit de revistă. Ea reuşeşte să se angajeze ca ospătăriţă, convingând-o cu vorbe dulci pe Tess (Cher), patroana clubului, o femeie dintr-o bucată, creatoare de staruri, ea însăşi vedetă. Văzând în fiecare seară spectacolele de varieteu, Ali devine un burete care soarbe din priviri şi învaţă pe dinafară toate numerele de la Burlesque. Costumele deocheate şi coregrafia îndrăzneaţă o vrăjesc pe tânăra inocentă, glăsuieşte sinopsisul.

Precizează şi că Ali se împrieteneşte cu o dansatoare din club (Julianne Hough), este duşmănită de o interpretă geloasă (Kristen Bell), şi reuşeşte să câştige afecţiunea lui Jack (Cam Gigandet), un barman chipeş, care este în acelaşi timp instrumentist şi care o găzduieşte temporar în apartamentul lui, ca să facă economie de bani.

Noroc cu muzica

La capitolul structură, "Burlesque: Vis împlinit" excelează în simplitate, pendulând fără speranţă între "număr muzical", "interacţiuni umane (care implică bani şi carieră)" şi "momente romantice". Din această ecuaţie nu alunecă nici un moment. Cher are două cântecele, Aguilera, restul (dar nu cântă din prima, începe prin a-ţi lua ochii cu dansul. Să fie o răzbunare pe Britney Spears, al cărui punct forte era dansul şi tocmai de aceea i-a luat-o înainte Aguilerei iniţial?).

La început, cabaretul aduce cât de cât a cabaret (dar nu prea mult pentru ca lungmetrajul să aibă ratingul de "Audienţă generală"), dar rămâne astfel până când Aguilera vrea să cânte... un soi de romanţă updatată. Atunci burlescul – care e unul domesticit, nu tu nuditate, nu tu striptease, nu tu comici cu glume deocheate - pleacă de unde a venit, iar pe scenă se produce o apariţie virginală care îşi cântă inima călcată în picioare, într-o rochie verde numai bună de covorul roşu şi cu o floare în păr. Şi, fireşte, publicul de cunoscători nu sesizează nici o schimbare şi aplaudă în delir.

Că este dramă, "Burlesque: Vis împlinit" nu te convinge nici un moment căci ai nevoie doar să vezi afişul ca să ştii că binele înfrânge. Aguilera ştie să cânte, dar a mizat pe un personaj atât de aseptic că nu are ce să joace. O fi muncit ea la numerele de dans şi la melodii, dar prestaţia ei actoricească se reduce la a zâmbi şi a face frumos. Poţi să spui că Cher joacă, la fel şi Stanley Tucci. Numai că el joacă acelaşi personaj de vreo trei lungmetraje încoace. Dincolo de numerele muzicale, "Burlesque: Vis împlinit" nu oferă decât o colecţie de clişee reciciclate.

"Burlesque: Vis împlinit" a avut premiera românească pe 14 ianuarie.