„Cetitorii noştri îşi amintesc desigur despre acest nou soiu de răufăcători aşa numiţii comitagii. Astfel de cete de comitagii bulgari au început iară să treacă în Dobrogea noastră, unde jefuesc casele oamenilor, îi sparie şi îi chinuesc.

În 21 Septemvrie au venit nouă comitagii de aceştia şi întrând în satul Ciufutcioi, jud. Caliacra, au jefuit casa săteanului Valciu Ştefan.

La sbieretele celor năpăstuiţi, săteni au alergat în ajutor si au înconjurat curtea lui. Bandiţii, dacă s-au văzut înconjuraţi au aruncat granate cu care au speriat pe săteni. Doisprezece săteni au fost foarte rău răniți. Bandiţii au fugit apoi fără urmă”, scria Unirea Poporului pe  4 octombrie 1931.

„O organizație revoluționară țărănească”

Dobrujanska revoluționna organizația (Organizația revoluționară dobrogeană, D.R.O.) a fost o organizație revoluționară țărănească, conform Dicționarului Enciclopedic Român, editată de Academia Republicii Populare Române în 1964, care mai susținea că organizația era creată de Partidul Comunist din România.

Termenul de comitagiu, în bulgară Комити, a desemnat în secolul al XIX-lea și în o bună parte a celui al XX-lea pe insurgenții bulgari care, invocând rațiuni patriotice, au fost activi în diferite acțiuni cu caracter paramilitar împotriva acelora pe care ei îi considerau dușmani ai națiunii bulgare.

După alipirea Cadrilaterului la România, bande de comitagii treceau adesea frontiera în România dedându-se la acte de sabotaj, incendieri, incitare, agresiuni și atentate la adresa armatei și administrației române, cât și la adresa coloniștilor români de aici (aromâni, mocani mărgineni, români timoceni etc.), comițând carnagii și alte atrocități.

Comitagiii au fost membri ai societății secrete bulgare panslavistă numită și Ohrana (sau Uhrana) activă în Macedonia Egee în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Citește și Cumplita moarte a lui Mitică Boeriu care a furat iahtul regal de la comuniști

Uneori, locuitorii bulgari din Dobrogea interbelică au pactizat cu comitagii infiltrați din Bulgaria.

Astfel, în satul Cișmea, locuitorii bulgari, înarmați cu arme și atacând din tranșee au deschis focul asupra detașamentului de jandarmi aflat sub comanda sublocotenentului Tudoran Constantin, însă fără a produce pierderi.

De la reorganizarea Jandarmeriei, după primul război mondial, în sudul Dobrogei, în lupta cu comitagiii bulgari, veniți peste graniță, au căzut la datorie 18 jandarmi (trei plutonieri, un sergent, trei caporali și 11 soldați).

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric