Buget de austeritate pentru spitale şi medicii de familie

Reţeaua sanitară de bază va beneficia de fonduri mai mici decât anul trecut, în timp ce producătorii şi distribuitorii de medicamente vor primi mai mulţi bani.

Urmează vremuri grele pentru sănătatea ro mânilor! Bugetul alocat anul acesta spitalelor, policlinicilor, medicilor de familie şi laboratoarelor a scăzut, deşi fondurile preconizate a fi colectate la fondul asigurărilor de sănătate sunt apropiate celor de anul trecut. Printre puţinii care vor primi mai mulţi bani se numără furnizorii de servicii de dializă, dar şi producătorii şi distribuitorii de medicamente.

Faţă de datele anunţate iniţial, oficialii din Sănătate susţin că vor suplimenta bugetul repartizat medicinei primare prin implicarea doctorilor de familie în programe plă tite de la Ministerul Sănătăţii. Anunţul nu i-a liniştit pe doctorii de familie, care anunţă că vor închide cabinetele pentru câteva zile în această lună, din lipsă de fonduri.

„Ne rămâne doar să emigrăm“

Medicii de familie susţin că nu îşi vor mai putea susţine cabinetele, în condiţiile unui buget cu 40% mai mic alocat asistenţei primare. „În condiţiile în care bugetul Sănătăţii nu s-a modificat substanţial, nu înţeleg această scădere. Înseamnă că banii se duc în altă parte şi noi abia vom mai putea face faţă cheltuielilor. Ne rămâne doar să emigrăm“, spune Călin Ciubotaru, medic de familie la un cabinet din Bucureşti.

Un alt doctor de familie din comuna Săruleşti, judeţul Buzău, îşi arată nemulţumirea privind scăderea drastică a fondurilor pentru asistenţa primară, într-o scrisoare adresată preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), medicul Irinel Popescu. „Sunt de acord că avem un buget de aus teritate, dar nu pe baza asistenţei pri mare, care se ştie că este baza ori cărui sistem de sănătate publică! Observăm o creştere cu 41,7% a serviciilor de dializă: oare ne aşteptăm la o epidemie de insuficienţe renale?!“, se întreabă Vlad Laurenţiu. Medicul mai spune că, după ce îşi scade toate cheltuielile cu personalul (asistenta şi femeia de serviciu), utilităţile, materialele sanitare, combustibilul, cotizaţiile către colegiul medicilor, rămâne cu un venit de aproape 1.500 de lei.

Şi pentru spitale, fondurile alocate au scăzut cu 12%, însă, în cazul lor, preşedintele CNAS, Irinel Popescu, spune că ar trebui să se facă odată clasificarea, pentru ca CNAS să le poată finanţa în funcţie de performanţe.

Vor veni bani din programele de prevenţie

Noul preşedinte al CNAS spune că scăderea fondurilor pentru asistenţa primară nu va fi chiar aşa de drastică, deoarece vor mai veni bani şi de la Ministerul Să nătăţii. „O sursă de venituri o vor reprezenta programele de prevenţie ale ministerului. Unul va cuprinde bolile cardiovasculare, celălalt va fi un program de prevenţie a cancerului. Aceste două programe vor suplini absenţa Programului Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei, care s-a dovedit ineficient“, a adăugat Irinel Popescu.

Doctorii de familie nu se arată însă mulţumiţi de noile surse de venituri care vor veni de la MS, iar unii anunţă că vor protesta prin închiderea cabinetelor între 18 şi 20 februarie. „Programul de screening pentru cancerul de col şi de sân nu va aduce fonduri importante pentru medici. Am lucrat la acest proiect şi ştiu cum este structurat. Programul implică cheltuieli majore pentru investigaţii, peste 90% din bani ducându-se pe recoltarea probelor de laborator, colposcopii, mamogr fii etc. Medicii de familie ar avea rolul de a înregistra datele, iar bugetul pentru aceştia ar fi suplimentat, de fapt, cu aproximativ 200 de lei pe lună“, susţine Rodica Tănăsescu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti.

Doar 5 milioane de plătitori de asigurări

Preşedintele CNAS spune că nu s-ar fi ajuns în această situaţie dacă la Sănătate s-ar fi adunat mai mulţi bani. „Din 22 de milioane de români, numai 5 milioane îşi achită contri buţia. Sunt categorii de angajaţi scutiţi de plăţi, şi aici nu intră doar copiii şi invalizii, ci şi judecători cu salarii mari care nu plătesc la Sănătate“, comentează preşedintele CNAS.

"Doar 5 milioane de români cotizează la Sănătate. Sunt categorii de angajaţi scutiţi de plăţi, şi aici nu intră doar copiii, ci şi judecători cu salarii mari." - Irinel Popescu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate

MOTIVAŢII

„Nu le putem lua dreptul bolnavilor la dializă“

Creşterea cu peste 40% a fondurilor alocate pentru dializă este explicată de noul preşedinte al CNAS prin faptul că este vorba despre un segment vital. „Dacă am reduce fondurile la dializă, ar însemna să condamnăm bolnavii la moarte. Nu le putem lua dreptul bolnavilor la dializă“, spune Irinel Popescu.

Totodată, preşedintele CNAS susţine că, în cazul serviciilor de dializă, a crescut gradul de calitate, igienă şi confort, ceea ce înseamnă că merită decontări pe măsură. „Aici s-au calculat costurile reale: 118 euro pe procedeu. În cazul unui infarct de miocard sau al unei pancreatite acute nu s-au calculat costurile, nu există ghiduri şi protocoale“, menţionează acesta.

Şeful Clinicii de chirurgie urologică şi transplant renal de la Institutul Fundeni, prof. dr. Ionel Sinescu, susţine că bugetul este proporţional cu numărul de pacienţi. „În 2008, erau 7.000 de bolnavi care făceau dializă, iar alţii nu puteau fi luaţi sub tratament pentru că nu erau bani. Sub nicio formă nu cred că bugetul este supradimensionat“, afirmă Ionel Sinescu.

Pe lângă dializă, au mai crescut fondurile la medicamente cu 5,4%. „Nu se poate reduce consumul la medicamente pentru că se adresează populaţiei generale şi exista riscul să se creeze un sentiment de panică naţională“, a explicat Irinel Popescu.