Capitala va găzdui, sâmbăta viitoare, prima etapă a turneului internaţional World Strong Man Super Series.
Mulţi oameni forţoşi la prezentarea oficială a calendarului competiţional al întrecerii care pune faţă în faţă cei mai puternici bărbaţi din lume, desfăşurată astăzi, la hotelul bucureştean Radisson SAS. Cel mai puternic suedez, Magnus Samuelsson, şi cei mai puternici trei români au făcut câteva demonstraţii de forţă destul de ciudate, printre care ruperea unei cărţi de telefon de câteva mii de pagini, rularea unei tigăi sau îndoierea unei bare de oţel cu genunchiul.
Organizatorul competiţiei, Ulf Bengtsson, a anunţat însă că probele cu adevărat grele vor avea loc pe 4 iulie, în grădina interioară a hotelului Radisson SAS, când 13 dintre cei mai puternici pământeni se vor întrece în probe care combină forţa, rezistenţa şi rapiditatea. "Cu siguranţă nu este un sport pentru vegetarieni", a caracterizat Bengtsson competiţia pe care o conduce. Intrarea se face doar pe baza de invitaţie.
Etapa bucureşteană, dotată cu premii totale de 20.000 de dolari, este prima dintre cele patru etape ale turneului, care se va încheia în Suedia, la Goteborg, în luna decembrie. Primii şase clasaţi în confruntarea din capitala României se vor califica la etapa a doua, care va fi organizată în Statele Unite, la Madison Square Garden. Calendarul competiţional este completat de etapa de la Venice Beach, California.
Românii speră să "pârjolească" competiţia
Dintre cei 13 concurenţi care vor lua startul etapei de la Bucureşti a World Strong Man Super Series, trei sunt români: Daniel Stancu, cel mai greu român înscris în concurs (158 de kilograme) şi doi reprezentanţi ai familiei Pârjol, Mircea şi Paul, care la 18 ani este cel mai tânăr concurent. Familia Pârjol este una foarte cunoscută în lumea sporturilor de forţă, Mircea (tatăl) fiind campion naţional la culturism şi câştigătorul Strong Man România în 2008, Paul (fiul) este campionul naţional din acest an al competiţiei, iar mama, Mirela Pârjol, este campioana mondială la skandenberg.
Însă care este secretul acestei familii de super-români? Paul crede că totul ţine de muncă şi alimentaţie. O alimentaţie pe bază de carne, foarte multă carne. "Pe lângă cele aproape 20 de ouă pe care le mănânc în fiecare zi, mănânc câte trei sau patru fripturi de două-trei ori pe zi", ne-a spus Paul, la scurt timp după ce a reuşit să ridice de patru ori în 60 de secunde o halteră de 140 de kilograme.
Seniorul familiei, Mircea Pârjol, ne lămureşte în privinţa dezvoltării acestui fel de activităţi sportive în România. "Dacă până în urmă cu câţiva ani, nu aveam nicio competiţie de acest gen în România, în utlima vreme acestea s-au înmulţit şi putem să ne măsurăm forţele cu adversari de calibru de mai multe ori pe an". E rentabil? "Noi nu trăim din asta. Eu sunt antrenor de bodybuilding, însă concursurile atrag sponsori şi, automat, bani", a adăugat Mircea Pârjol.
"NU MAI GÂNDESC, FAC" INTERVIU
Suedezul Magnus Samuelsson, campion World Strong Man în 2001, este o figură legendară a acestui sport. Aflat în circuitul profesionist de peste 20 ani, nordicul înalt de doi metri şi cu o greutate de 150 de kilograme, nu este însă o fire exclusiv războinică, el câştigând ultima ediţie a show-ului TV "Let's Dance", o variantă suedeză a concursului cunoscut în România sub numele de "Dansez pentru tine".
La ce te gândeşti când ridici greutăţile în concurs? La început, când eram tânăr, îmi doream mereu să îmi depăşesc limitele. Totul pare foarte important când eşti tânăr. Nu mă interesa evoluţia adversarilor mei şi mă concentram doar asupra puterilor mele. Acum, după atâţia ani de concursuri şi antrenamente, nu mai gândesc, fac.
Ai suferit accidentări serioase în carieră? Accidentările sunt mereu o problemă. Mulţi nu reuşesc să rămână în circuit foarte mult timp. Cât despre mine, am avut ambele tendoane ale muşchiului biceps rupte şi mai multe probleme cu spatele, în urma cărora voi suferi probabil la bătrâneţe.
Ce planuri ai pentru viitor? În ultima vreme nu m-am antrenat la nivelul maxim, deşi intru în sala de forţă de şase ori pe săptămână, şi am lăsat competiţiile pe planul secund. Am început mai multe afaceri, am câştigat concursul "Let's dance", îmi ocup timpul şi cu recondiţionarea de maşini, în special modele Volvo, dar şi cu întrecerile de "dirt track". Sper să revin în câţiva ani în formă maximă, însă deocamdată am un program foarte încărcat.
Ai mai fost în România? Am venit aici în urmă cu şapte sau opt ani, când am câştigat o competiţie, însă lucrurile în acea vreme nu păreau prea bune. Am fost foarte surprins, astăzi, când am ajuns la Bucureşti, să văd că lucrurile se schimbă în bine.
Ce le transmiţi tinerilor care aleg întrecerile de forţă? Mulţi tineri intră în sălile de forţă din motivele greşite. În primul rând, acest sport trebuie practicat ca o metodă de relaxare, tinerii ar trebui să îşi aleagă disciplina care le place cel mai mult.
PROBELE CONCURSULUI
Fiecare Grand Prix este compus din şase sau opt probe menite să testeze atât forţa mentală, cât mai ales pe cea fizică a fiecărui concurent. Atleţii acumulează puncte în funcţie de clasamentul fiecărei probe, punctele fiind centralizate într-un clasament final.
- Last man standing - concurenţii vor încerca să ridice haltere cu greutăţi de 140 kg, 155kg, 165 kg, 175 kg până când rămâne un singur sportiv în competiţie.
- Husafeld stone carry - atleţii concurează în perechi, încercând să ridice şi să care o piatră cu greutatea de aproape 180 de kilograme, pe o distanţă cât mai mare, fără limită de timp.
- Farmers carry - se concurează din nou în perechi, atleţii trebuind să care câte două obiecte cântărind câte 160 de kilograme fiecare, pe o distanţă cât mai mare, fără limită de timp.
- Super yoke - sportivii concurează în perechi, încercând să ridice şi să care fiecare câte un jug cu o greutate de 410 kg, pe o distanţă de 20 de metri în maxim 60 de secunde.
- Crucifix hold - atleţii vor încerca să ţină în aer câte două săbii de viking pentru cât mai mult timp.
- Atlas stones - concurenţii vor trebui să ridice, să care şi să încarce pe platforme câte cinci pietre cântârind între 120 şi 206 kilograme. Cel care reuşeşte să încarce cele mai multe pietre în 60 de secunde, câştigă proba.
Pe lângă aceste probe vor mai fi alese şi câteva probe alternative, printre care ridicarea repetată a părţii din spate a unui automobil (car dead lift), sau să întoarcă de patru ori o anvelopă gigant, cântărind 400 de kilograme (power medley).