Opinii EVZ
Brexitul forțat pe social media: 150.000 de conturi false de Twitter și Facebook ale fabricii de troli din Rusia. Pulsul planetei
După cum am anticipat în cartea noastră Războiul informațional. Tipizarea agresiunii informaționale a Rusiei, apărută la Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion IC Brătianu” al Academiei Române, datele cercetătorilor se coroborează pentru a sublinia ingerința masivă a Rusiei, prin fabrica de troli, celebrul Institut pentru Studierea Internetului de la Sankt Petersburg, la nivelul social media în Brexitul britanic, în alegerile din SUA și în simulacrul de consultare publică numit referendumul pentru independență catalan.
Astfel, potrivit unor studii repetate ale diferitelor universități britanice și americane, numai în cazul Brexitului a rezultat un număr de peste 150.000 de conturi false, apărute din neant, extrem de active în perioada campaniei electorale, cu peste 40.000 de postări diferite multiplicate pe zi și care au dispărut în neant după încheierea votului.
Explicația diferențelor identificate de cercetători vine tocmai din perioada urmărită pentru asemenea conturi și de la dispariția imediat după alegeri, revenirea în timp face imposibilă identificarea conturilor dispărute, iar trasabilitatea lor e și mai complicată. Astfel, nici cele două companii, Twitter and Facebook, nu au permis cercetătorilor independenți să ducă la bun sfârșit această cercetare independentă, oferindu-le sprijin. Iar până recent, cele două companii nici nu au relatat cele identificate de proprii angajați, în fața comisiilor Congresului SUA, dar au convenit, în final, să notifice știrile fake și false ale fabricii de troli către utilizatorii care dau like sau share la aceste știri, fără a notifica însă vizibil știrile Fabricii de Troli pe site și ulterior, celor care doar citesc știrile.
Astfel, cercetătorii cei mai încăpățânați au fost cei conduși de Oleksandr Talavera, de la Universitatea Swansea, care, împreună cu cei de la UC Berkeley, au identificat 150.000 de conturi Twitter legate strict de Brexit și care au dispărut după referendum, neavând un trecut nici înaintea scrutinului britanic de ieșire din UE. Până la votare, în perioada campaniei în care au funcționat, au distribuit peste 40.000 de mesaje diferite pe zi, multiplicate de către toți ceilalți membri ai grupului.
Datele intervin la scurt timp după ce premierul spaniol Mariano Rajoy a subliniat intervenția Rusiei în social media, în cazul pretinsului referendum pentru independența Cataluniei. 70% din conturile implicate în campania pe Twitter și Facebook erau din Rusia, circa 30% din Venezuela (ecourile ruse prin intermediari vorbitori de spaniolă) și sub 3% erau conturi locale. Cam aceasta e proporția intervenției ruse față de reacțiile genuine, naturale, critice, implicate ale spaniolilor din Catalunia sau din exterior.
Marea dispută și divergențele majore sunt legate de eficacitatea unor asemenea postări, mai ales că multe dintre ele nu înglobează cine știe ce tehnică sau elemente subtile de operațiuni psihologice, ci sunt acțiuni tipice de propagandă și dezinformare, unele de proastă calitate, ostentative și profund respingătoare. Ei bine, aici e o altă greșeală a analiștilor, care se uită la grila de lectură din punctul lor de vedere. Or dezinformarea, propaganda, măsurile active, războiul de troli sunt utilizate pentru o majoritate calificată care este slab pregătită, conformistă, fără spirit critic și care crede mai mult în „prietenul” de pe Facebook sau Twitter decât în orice comunicat oficial. În plus, după cum am demonstrat în mod repetat, există un public și pentru cea mai evidentă, mai flagrantă, mai gogomană minciună plasată pe o rețea socială. Nu în ultimul rând, trebuie să știm că nu există public care să fie neatins de aceste tehnici. Există mesaje potrivite care fac din cea mai educată, cultă și sceptică persoană, cu un spirit critic dezvoltat la maximum și educat să caute elemente de propagandă și dezinformare, o țintă a războiului informațional. Tocmai pentru că nu avem capacitatea de a cerceta și studia totul, că ne pierdem când e vorba despre mesaje foarte tehnice și le acordăm atenție și credibilitate, începe inclusiv posibilitatea ca noi să fim multiplicatori ai elementelor de agresiune informațională.
Revenind la cazurile evocate anterior, atât la Brexit instrumentarul a fost utilizat, și a avut efect pe o parte relevantă a populației, cât și în alegerile din SUA și la referendumul separatist. Și, fără a considera a priori ca absolut sau devastator impactul Rusiei și al fabricii sale de troli sau al Armatei speciale pentru război informațional - constituită și anunțată public de către Șeful Statului Major General al Armatei Ruse, Valeri Gherasimov, în această primăvară (la circa 10 ani de când funcționa fără asumarea sa publică) - efectele sunt importante pe orice populațiețintă, la nivelul spiritelor mai slabe și care pică în plasa specialiștilor din domeniu.
Și vorbim aici despre prima generație de războaie informaționale, azi fiind funcționale și active încă două generații și a patra fiind în curs de realizare, ca instrumente, părghii și arme ofensive în războiul informațional.
Recomandările noastre
