Brânza românească, prea scumpă pentru Occident

Produsele ecologice „made in Romania“ au preţuri peste cele europene.

Produsele alimentare româneşti sunt bune de gustat, dar prea scumpe de cumpărat - aceasta a fost concluzia germanilor care au vizitat standul României din cadrul expoziţiei internaţionale de bunuri de consum „Săptămâna Verde“, ce are loc în această perioadă la Berlin. Vizitatorii s-au delectat cu delicatese variate, de la brânzeturi, şuncă de pasăre sau muşchi de vită la miere, gem de casă şi cozonac, toate produse în România şi prezentate sub eticheta “natural, fără conservanţi“.

O parte dintre reprezentanţii celor 13 firme sosite aici pentru a testa gusturile occidentalilor au fost dezamăgite de rezultatele vânzărilor din primele zile de târg. Ei se gândesc că vor trebui să se întoarcă cu mare parte din produse înapoi acasă sau să le dea gratis. Scump, dom’le, scump! Producătorii români spun că preţurile mărfurilor lor sunt cu peste 10% mai mari decât cele din Europa, dar nu pot schimba acest lucru. De exemplu, dacă 1,3 kilograme de brânză se vindea la standul românesc cu 10 euro, o bucată de 200 de grame de brânză grecească Feta poate fi cumpărată din supermarket cu circa un euro. „Am fost nevoiţi să facem investiţii foarte mari într-un timp foarte scurt pentru a putea comercializa produsele în Uniunea Europeană, după standardele impuse. Din această cauză, preţurile din România sunt aproape aceleaşi ca aici. Atunci când le ducem în alte ţări sunt mai scumpe însă, din cauza transportului şi a altor costuri“, spune Carmen Solomonescu, director adjunct la SC Lacto Solomonescu.

Şi specialităţile din carne sunt ceva mai piperate. „Marfa noastră are nevoie de multă muncă manuală, care este din ce în ce mai scumpă. Şi pentru că nici nu producem mult - circa o tonă pe zi, folosind doar ingrediente naturale, trebuie să ne acoperim cheltuielile“, explică Ioan Tătăran, administratorul firmei SC Toto SRL. Miere românească sub marcă nemţească Reprezentanţii unor firme au interpretat lipsa cumpărătorilor prin reticenţa acestora de a consuma produse fabricate în alte ţări. „Noi am venit cu preparate din pasăre, iar nemţii sunt mari consumatori de carne de porc. Degustă, le place, dar nu prea cumpără“, spune Mihaela Pintilie, de la Departamentul import-export al firmei Agricola Bacău. Cu experienţa anului trecut, cei de la Apidava, care comercializează miere, sunt pregătiţi să dea toate borcanele cu care au venit, chiar şi gratis. „Chiar dacă nu este un târg orientat spre afaceri, ci mai mult spre consumator, am contactat posibili parteneri din Elveţia, Republica Moldova şi Belgia. În Germania exportăm deja 30% din producţie - vindem mierea furnizorilor locali, care o comercializează sub eticheta: provenienţă UE şi NON-UE“, spune Alina Mateş, sales manager.   De succes s-au bucurat proaspeţii producători de melci de la Escar Prod SCA, o asociaţie formată din 220 de fermieri din 29 de judeţe, care vor procesa melcii de luna viitoare. „Este foarte probabil ca producţia de anul acesta să fie livrată în totalitate în Germania, potrivit contractărilor de până acum“, afirmă Marcel Măcriş, managing consultant Escar Prod. Târgul de la Berlin prezintă până pe 27 ianuarie peste 100.000 de specialităţi culinare din 56 de ţări ale lumii. Evenimentul atrage, anual, mai mult de 400.000 de vizitatori. PROPUNERI Posturi de detaşaţi agricoli în Europa Chiar dacă nu avem încă produse tocmai competitive pe piaţa externă, prezenţa la un astfel de târg este foarte importantă mai ales pentru comunicarea cu celelalte state pe acest domeniu, a afirmat ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, cu ocazia prezenţei sale la Berlin. Potrivit acestuia, în viitor, România ar putea avea specialişti în domeniul agricol detaşaţi în principalele ţări europene, care vor putea studia potenţialele pieţe de interes ale României - Germania, Olanda, Franţa, Polonia, Spania sau Italia. (Teodora Trandafir, din Berlin)