Un sfert dintre angajaţii din Capitală şi mai mult de 20% dintre cei din oraşele cu peste 100.000 de locuitori şi-ar dori ca printre beneficiile primite de la angajator să se numere în primul rând asigurarea privată de sănătate, arată un studiu realizat de MEDNET şi Media XPRIMM.

Anul trecut, în topul beneficiilor extrasalariale s-a situat pensia privată. Românii află despre ofertele companiilor de asigurări de la televizor: circa 28% dintre bucureşteni şi 25% dintre cei din provincie au aflat despre un produs sau altul în acest mod.

Studiul a fost realizat în perioada 5-6 iunie 2008, iar metoda folosită pentru culegerea datelor a fost interviul telefonic.

Prime îşi doresc numai 6,7% dintre respondenţii din Bucureşti şi 7,2% dintre cei din provincie. Tot în procente similare, angajaţii români conştiincioşi îşi doresc programe de training.

„Românii se tem de sistemul public de sănătate“ Dorinţa românilor angajaţi de a beneficia de asigurări private din partea angajatorilor este strict legată de deficienţele pe care sistemul de sănătate românesc le are în acest moment. „Îşi doresc asigurare privată ca să nu fie nevoiţi să treacă prin problemele pe care le văd în fiecare zi în presă, le este teamă de sistemul de sănătate public“, este de părere profesorul universitar Cristian Vlădescu, şeful Catedrei de Sănătate Publică de la UMF „Victor Babeş“, din Timişoara, fost preşedintele al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Serviciile oferite prin asigurări private depind de la un caz la altul.

„La noi, asigurările pot fi ori complementare, ori suplimentare, sunt în plus sau adiţional la asigurarea publică, însă cele private nu acoperă intervenţii chirurgicale complicate precum transplantul“, mai spune profesorul Cristian Vlădescu.

O problemă mare a asigurărilor pivate de la noi o reprezintă însă furnizarea serviciilor, pentru că asiguraţii ajung de multe ori tot în spitalele publice pentru asistenţă medicală, piaţa spitalelor private fiind încă destul de restrânsă.

O soluţie propusă de specialişti pentru ca românii să beneficieze pe scară largă de asigurări de sănătate private ar fi să se adopte sistemul folosit în cazul pensiilor: o parte din banii pe care angajaţii îi plătesc la sănătate să ajungă în contul unor asigurători privaţi. În ultimii ani, contribuţiile angajaţilor şi angajatorilor la fondul public de asigurări de sănătate au scăzut de la 14% la 11%.

Există şi salariaţi români care sunt total dezinteresaţi de produsele companiilor de asigurări. Astfel, 1,8 dintre respondenţii bucureşteni şi 4,7% dintre cei din provincie au declarat că nu se informează cu privire la astfel de aspecte.

PIAŢĂ MICĂ

Numai câteva mii de români au asigurare privată de sănătate

Se estimează că în acest moment piaţa asigurărilor private de sănătate numără în România circa 14.000 de clienţi. Sursele din piaţă spun, însă, că aceasta este în creştere în toată Europa, iar România se va alinia la această tendinţă. În 2007, în funcţie de primele brute subscrise, în top trei pe această piaţă au fost companiile: Allianz-Ţiriac, Interamerican şi ING Asigurări de Viaţă. În România, legea reglementează trei tipuri de asigurări private de sănătate. Asigurările private de sănătate de tip complementar, care reprezintă un pachet suplimentar care se adaugă la pachetul de asigurări sociale de stat. Acestea acoperă costul medicamentelor necompensate de sistemul public sau al analizelor care nu sunt gratuite. Mai sunt asigurările private de sănătate de tip suplimentar, care pe lângă pachetul de servicii de stat sunt încheiate pentru sporirea gradului de confort, asigurarea de servicii medicale în străinătate ş.a. Ultimul tip îl reprezintă asigurările private de sănătate de tip substitutiv, care pot deconta total sau parţial orice tip de servicii medicale, inclusiv cele acoperite prin asigurarea socială de sănătate, conform prevederilor legale.