Economistul-șef al BNR a lansat „nucleara” despre mărirea pensiilor: dacă se face, avem, probleme economice, dacă nu, PNL va pierde politic.
Premierul Ludovic Orban a fost pus în fața unei situații fără ieșire, deocamdată. Dacă amână aplicarea legii pensiilor vor exista costuri politice, dacă nu o amână vor exista imense costuri economice. Iar acestea vor duce, în scurt timp, tot la costuri politice, spune Valentin Lazea, economist șef al BNR.
Vești proaste de la Banca Națională
El crede că prorogarea legii pensiilor este singura soluție ca deficitul bugetar să nu explodeze în 2020 și 2021. „Potrivit legii pensiilor, acestea cresc cu 40% într-un singur an. 40% este o cifră care in Europa nu există. Avem ca efect 3,6% PIB în acest an, 4,5% din PIB în 2020, 5,7% din PIB în 2021. Este numai efectul aplicării legii pensiilor, toate acestea în ipoteza ca nu va fi recesiune și vom avea o creștere robustă. Mai e ceva, in 2021 e prevăzută recolerarea pensiilor, o altă bombă cu fitil aprins, încă un punct procentual din PIB. Asta e aritmetica curată”, a argumentat Valentin Lazea.
Economistul-șef al băncii centrale a mai opinat că metodele vehiculate pentru creșterea veniturilor bugetare – taxarea pensiilor suplimentare, impozitarea pensiilor speciale, mai buna colectare a TVA, reducerea numărului de bugetari cu 5% – nu acoperă deficitul produs de legea pensiilor. Toată legea pensiilor se bazează pe bani pe care statul nu îi are, mai crede Lazea.
Oficialul BNR a argumentat amânarea explicând că, din creșterea cu 15% a punctului pensie, petrecută în septembrie, pensia medie a crescut cu 9%. Iar această creștere acoperă rata inflației de anul viitor și este în linie cu creșterile anuale de pensii din anii trecuți.
În plus, a mai spus Lazea, nu pensionarii sunt persoanele cu cel mai mare risc de sărăcie, ci tinerii, conform tuturor datelor statistice din România și Europa. Mai mult, dacă depășirea deficitului este inevitabilă, măcar să fie prin investiții, nu prin stimularea consumului. Lazea a lansat și un apel la pensionari, care ar trebui să înțeleagă că un câștig pe termen scurt pentru ei înseamnă pierderi grave pentru întreaga societate, potrivit Curs de Guvernare.
Cum s-a ajuns aici. „Elitele prădătoare” și „modelul extractiv”
Valentin Lazea a explicat și cum s-a ajuns la această situație. „În ţara noastră, elitele prădătoare au favorizat o societate bazată pe modelul extractiv şi un stat despotic şi ineficient”, a spus economistul-șef al Băncii Naționale, adăugând că „societăţile organizate după modelul extractiv rămân mereu în urma progresului tehnologic, mulţumindu-se să preia ceea ce societăţile mai avansate, inclusive, au inventat deja”.
Lazea crede că drama României provine dintr-o triplă sursă: partidele de stânga, care deşi au favorizat un stat puternic, au căutat să slăbească pe orice cale societatea civilă, partidele de dreapta, care au sprijinit societatea civilă, dar nu au înţeles importanţa unui stat puternic și societatea civilă, care are „handicapuri culturale” majore.
„Deşi în studiile sociologice internaţionale românii sunt catalogaţi drept colectivişti, puţină lume remarcă faptul că este un colectivism lipsit de solidaritate: bătrânilor nu le pasă de tineri (şi viceversa); oltenilor nu le pasă de moldoveni (şi viceversa); gulerelor albe nu le pasă de gulerele albastre (şi viceversa)”, a mai spus Valentin Lazea, cu o zi în urmă, la Forumul Naţional de Drept Bancar.
Economistul şef al BNR acuză că, din cauza modelului extractiv din România, nu vom putea atinge gradul de convergenţă din Europa de Vest, care are o societate organizată după modelul inclusiv.
Ce sunt societățile extractive
„În statele organizate după modelul extractiv, elitele prădătoare folosesc pârghiile puterii pentru a se îmbogăţi, acordând puţină atenţie dezvoltării generale. Pentru aceasta, ele au nevoie de o justiţie supusă, uşor manipulabilă, care să fie oarbă nu numai în sens metaforic, ci şi faptic, în ceea ce le priveşte. O justiţie slabă are ca rezultat inhibarea inovaţiei, deoarece nimeni nu va depune eforturi pentru un rezultat care riscă să-i fie confiscat de alţii. Astfel, societăţile organizate după modelul extractiv rămân mereu în urma progresului tehnologic, mulţumindu-se să preia ceea ce societăţile mai avansate, inclusive, au inventat deja”, a afirmat Lazea.
România a avut, în toată istoria sa, o societate organizată după modelul extractiv, consecinţele fiind o rămânere în urmă permanentă şi menţinerea unui decalaj, a mai spus economistul-şef al BNR, adăugând că și geografia a contribuit la aceasta, ţara fiind situată la intersecţia a trei imperii - Habsburgic, Ţarist, Otoman - care au practicat, la rândul lor, modele extractive de organizare a societăţii, în grade mai mari sau mai mici.
Avertismente dure și de la Comisia Europeană și Consiliul Fiscal
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a avertizat recent că bugetul nu poate absorbi șocul creșterii pensiilor din 2020. „Bugetul 2020 e un punct de inflexiune. E nevoie de o trezire la realitate. A miza pe o colectare mai bună e o iluzie. Unde să te mai duci cu reducerea cheltuielilor. Se vehiculează ideea unor reduceri de taxe. Pe ce lume trăim? Trebuie stopată reducerea de taxe”.
„Suntem în situația de a NU mai tăia investițiile publice. Fondurile europene nu au fost absorbite așa cum trebuia”, a spus Dăianu.
Și Comisia Europeană a transmis, oficial, o recomandare pentru România în care suntem avertizați să corectăm, în 2020, abaterea semnificativă de la obiectivul bugetar pe termen mediu. Bruxelles-ul arată că noua lege a pensiilor prezintă un risc semnificativ de creștere a deficitului public în 2020 și anii următori, în condiţiile în care aceasta conţine majorări semnificative ale punctului de pensie în intervalul 2019-2021.
Ce spune premierul Orban
„Legea Pensiilor nu se poate modifica decât în Parlament. Eu nu vreau să dau OUG pe astfel de teme. Bugetul a fost mincinos, o păcăleală de 1 aprilie. Sunt 18 miliarde de lei care nu s-au colectat și nici nu există capacitatea de colectare”, a spus Ludovic Orban. „Am văzut că toată lumea spune că, dacă se aplică Legea pensiilor, o să fie apocalipsa bugetară. Eu vă spun că nu va fi nicio apocalipsă bugetară, a declarat premierul.
„Legea pensiilor este în vigoare. Ca să schimbi legea pensiilor, ai nevoie de o majoritate parlamentară. Vă spun din capul locului că eu nu vreau să dau OUG în astfel de domenii vitale şi sensibile. Vom face o evaluare extrem de serioasă, o analiză extrem de serioasă cu ce măsuri trebuie să luăm”, a declarat Ludovic Orban.
Pensiile ar urma, potrivit legii, să fie majorate din nou în anul 2020, cu 40%, de la 1 septembrie. Majorarea punctului de pensie prevede o creștere de la 1.265 lei la 1.775 lei.
Recomandările noastre
