Mai mulți miniștri de Externe din Uniunea Europeană, printre care ministrul Bogdan Aurescu și ministrul german Annalena Baerbock, semnează un articol în Politico în care se vorbește despre utilizarea majorității calificate în politica externă.

Potrivit articolului Politico, semnat de mai mulți miniștri ai UE, printre care și ministrul Bogdan Aurescu, dar și ministrul german, „marea majoritate a deciziilor UE de politică externă necesită unanimitate – care poate încetini, în unele cazuri, capacitatea noastră de a acționa”, motiv pentru care șefii diplomațiilor europene pledează pentru „o utilizare mai frecventă a votului cu majoritate calificată (QMV) în Politica Externă și de Securitate Comună (PESC) a UE, în termenii în care este în prezent reglementat de Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)”.

Miniștri de Externe ai UE: „A venit timpul să se ia mai multe decizii cu majoritate de voturi”

„A venit timpul ca în politica externă a UE să se ia mai multe decizii cu majoritate de voturi. Nu pledăm pentru modificarea tratatelor și nici nu ne gândim la o dezbatere academică prelungită. Ceea ce propunem este o abordare pragmatică, care să se concentreze doar pe chestiuni de politică externă și de securitate”, scriu miniștrii de Externe Annalena Baerbock (ministrul federal pentru afaceri externe al Germaniei), Hadja Lahbib (ministrul afacerilor externe, afacerilor europene și comerțului exterior, precum și al instituțiilor culturale federale din Belgia), Jean Asselborn (ministrul afacerilor externe și europene al Luxemburgului), Wopke Hoekstra (viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe al Țărilor de Jos), Bogdan Aurescu (ministrul afacerilor externe al României), Tanja Fajon (ministrul afacerilor externe și europene al Sloveniei) și José Manuel Albares Bueno (ministrul afacerilor externe al Spaniei).

Ministri de Externe: Pledăm pentru o mai mare utilizare a votului cu majoritate calificată (QMV)

În articolul din Politico mai arată faptul că în fața războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Uniunea Europeană și-a dovedit capacitatea de a acționa și a făcut acest lucru sprijinind Ucraina din punct de vedere diplomatic, financiar și militar, reducându-i dependența energetică față de Rusia și oferind Ucrainei, precum și Republicii Moldova, o perspectivă clară de aderare la UE.

„Privind spre viitor, această capacitate de a acționa rapid și hotărât va rămâne esențială pentru rolul UE ca actor de politică externă pregătit și dispus să susțină valorile și interesele cetățenilor săi pe o scenă globală din ce în ce mai incertă. Avem nevoie de o UE care să producă rezultate solide și tangibile. După cum au arătat evoluțiile recente, trebuie, de asemenea, să ne consolidăm capacitatea de a obține rezultate în perioade de criză - acum mai mult ca niciodată. Și, pe măsură ce UE se extinde, succesul integrării europene necesită ca instituțiile sale să funcționeze eficient. Cu toate acestea, în trecut, o astfel de acțiune rapidă și hotărâtă a UE nu a fost întotdeauna un dat. Marea majoritate a deciziilor din cadrul politicii externe a UE necesită unanimitate - ceea ce, în unele cazuri, poate încetini capacitatea noastră de a acționa. În ciuda acestor reguli, și nu din cauza lor, am reușit să convenim asupra a 10 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la războiul de agresiune împotriva unui stat suveran. Acesta este motivul pentru care pledăm pentru o mai mare utilizare a votului cu majoritate calificată (QMV) în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC) a UE, așa cum este prevăzut în prezent în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE)”, spun miniștrii de Externe.

În primul rând, sugerăm o mai mare utilizare a „abținerilor constructive”

Aceștia adaugă că vor să depășească vechile linii de demarcație între cei care sunt în favoarea unui proces decizional cu majoritate mai mare și cei care se opun.

„Nu milităm pentru modificarea tratatului și nici nu ne imaginăm o dezbatere academică prelungită. În timp ce discuția privind o PESC mai eficientă face parte dintr-o dezbatere mai amplă privind votul prin majoritate calificată în alte domenii de politică, ceea ce propunem în prezent este o abordare pragmatică - o abordare care se concentrează doar pe chestiuni legate de politica externă și de securitate a UE și care utilizează dispozițiile deja încorporate în TUE într-un mod mai flexibil, care poate funcționa pentru toată lumea. În primul rând, sugerăm o mai mare utilizare a „abținerilor constructive”, astfel cum este prevăzut la articolul 31 alineatul (1) din TUE. Statele membre au început deja să utilizeze această opțiune simplă, dar foarte eficientă, care permite totuși adoptarea unei decizii - și anume, prin faptul că nu se opun, fără a împiedica astfel ceilalți 26 de membri să meargă mai departe”, spun miniștrii.

Miniștrii de Externe spun că au văzut cât de eficiente pot fi „abținerile constructive” în octombrie anul trecut, când Consiliul Afaceri Externe a votat cu privire la noua misiune de formare a UE pentru armata ucraineană.

„Dorim să ne bazăm pe această tendință emergentă - și ne angajăm să ne examinăm sistematic propriile poziții în vederea trecerii de la un vot împotrivă la o abținere constructivă. În al doilea rând, propunem ca VMQ să fie supus unui test practic. Anumite domenii de politică externă ale UE permit deja luarea deciziilor prin majoritate calificată, în temeiul articolului 31 alineatul (2) din TUE. Dacă, de exemplu, Consiliul a decis în unanimitate să înființeze o misiune civilă a UE, termenii operaționali ai acestei misiuni ar putea fi deciși prin vot la majoritate calificată. În mod similar, am putea aplica votul prin majoritate calificată atunci când decidem pe baza unor poziții comune ale UE în cadrul forumurilor internaționale privind drepturile omului. În plus, sugerăm adaptarea modului în care luăm decizii în domenii care nu necesită un vot formal, dar în care consensul se aplică totuși în practică”, adaugă miniștrii de Externe în articol.

Oficialii UE sun că statele membre pot invoca „frâna de urgență”

Potrivit acestora, în mod evident, statele membre pot invoca „frâna de urgență” prevăzută la articolul 31 alineatul (2) din TUE pentru motive vitale și declarate de politică națională. Ei adaugă că vor lucra la un mecanism de „plasă de siguranță”, pe lângă frâna de urgență existentă, care va încerca să asigure că interesele naționale vitale vor continua să fie respectate în domeniile PESC în care votul majoritar este extins prin intermediul passerellei.

„Și vom solicita consultanță din partea experților independenți pentru a sonda idei cu privire la acest aspect și la alte chestiuni. În aceste vremuri dificile, susținem o UE care să fie un actor capabil, eficient și decisiv, care să protejeze libertatea, securitatea și prosperitatea cetățenilor săi. UE a reușit întotdeauna să avanseze în momentele dificile. Acum, încă o dată, este timpul să acționăm”, mai scriu în articolul din Politico, miniștrii de Externe, potrivit Mediafax.