Mii de familii cu venituri mici şi pensionari preferă să îngheţe de frig pentru că, în luna octombrie, primăriile nu dau ajutor de căldură iar oamenii nu-şi permit să plătească factura.
Mai iau o haină pe ei, la amiază stau la soare, iar seara pun sticle cu apă sub plapumă sau se îmbracă mai gros şi stau în pat. Această scenă se repetă zilnic în România de mai bine de o săptămână. Multe familii spun că nu dau drumul la căldură pentru că nu au cu ce plăti factura, iar primăriile nu dau ajutoare de încălzire în luna octombrie.
"Era bine dacă legea ajutorului de căldură se plia pe perioada de frig, adică să se aplice de atunci de când începe efectiv iarna, nu de la o dată fixă. Noi nu dăm drumul la gaze, cu ce să plătim? Aşa, de la 1 noiembrie, ne vine ajutor, e altfel", spun în cor mai mulţi pensionari din cartierul Berceni al Capitalei.
"Seara, ţinem repartitoarele pe 3, ca să facem baie"
Doamna Lucreţia e pensionată pe caz de boală şi locuieşte în cartierul bucureştean Militari. Femeia a povestit că porneşte căldura numai în dormitor, unde are şi un papagal.
"Dau drumul la calorifer doar seara, două ore, apoi îl închid. Iarna trecută am deschis căldura numai în zilele foarte friguroase. Mi-e teamă că vine factura prea mare şi nu am de unde să plătesc", a spus femeia.
Stă în casă într-un trening gros, peste careşi trage un halat. Ce-i drept, se mai încălzeşte când face mâncare la aragaz. Mai lasă un pic focul deschis când termină de gătit şi deschide toate uşile camerelor.
Majoritatea din bloc decide dacă stai în frig sau nu
Dacă multe apartamente dintr-un bloc sunt ocupate de pensionari sau familii cu venituri reduse, tot blocul riscă să rămână fără căldură. Motivul: legea spune că, dacă majoritatea nu vrea caloriferele încălzite, robinetul de la subsolul blocului este închis de către administrator. Astfel, sunt multe blocuri în ţară în care familii cu copii stau în frig pentru că asociaţiile de locatari au decis să nu dea drumul la căldură.
În această iarnă vor beneficia de sprijin financiar pentru plata facturii la energie termică 330.000 de familii, în timp ce iarna trecută au primit ajutorul de căldură 200.000 de gospodării.
Consumatorii casnici care au un venit lunar pe cap de membru de familie mai mic de 615 lei vor primi, în medie, de la stat, un sprijin financiar de aproape 2.000 de lei pe timpul iernii, pentru achitarea notei de plată la întreţinere.
Orice obiect valoros suspendă ajutorul de căldură
Cei cărora statul le va plăti parţial sau total factura de căldură trebuie să aibă grijă ce aparate sau animale au în locuinţă şi în curte. O drujbă, o maşină nouă sau chiar mai multe animale în curte ar putea sista ajutorul dat de primărie. Inspectorii vor începe să verifice, în teren, dacă cei care au solicitat bani publici ca să se încălzească în această iarnă sunt chiar săraci.
"Dăm drumul la căldură de la 1 noiembrie, atunci primim şi ajutorul de la primărie. E frig, dar ce să facem? Am stat şi în decembrie fără calorifere calde, mai răbdăm."LUCREŢIA MHALCEA, pensionară
IAŞI
Combustibil doar pentru o lună
La Iaşi, centrala electrică şi de termoficare (CET) nu a pornit încă instalaţiile pentru furnizarea încălzirii. Situaţia e una aparte deoarece, în următoarele zile, sistemul de încălzire al oraşului va fi preluat de compania franceză Dalkia. Teoretic, acest lucru ar urma să se întâmple pe 20 octombrie, urmând ca în funcţie şi de temperatura exterioară, să fie pornit sistemul.
În primă fază, probabil că alimentarea cu încălzire se va face exclusiv la cererea asociaţiilor, mulţi locatari preferând să nu primească încă agent termic din cauza costurilor foarte mari.
TIMIŞOARA
7.000 de cereri de debranşare
Colterm a început să dea căldură în calorifele timişorenilor. Probele la cald au fost făcute săptămâna trecută şi, din cauza temperaturilor exterioare scăzute, compania a decis să înceapă furnizarea căldurii. Asociaţiile de proprietari sunt însă cele care decid dacă agentul termic va ajunge în calorifere şi, deci, va goli buzunarele oamenilor încă din luna octombrie.
Timişorenii plătesc, încă de anul trecut, 252 lei pentru gigacalorie, la un preţ de producţie de 325 lei. În 2011, la Colterm au fost depuse aproximativ 7.000 de cereri de debranşare, de aproape patru ori mai multe decât în anul precedent.
DEVA
La Brad, gigacaloria este 800 de lei
În Deva sunt în plină derulare ultimele ajustări ale reţelei de încălzire centralizată, reţea la care doar jumătate dintre proprietarii de apartamente mai sunt branşaţi. Deşi subvenţionate, costurile pentru căldură şi apă caldă sunt destul de mari, mulţi dintre deveni alegând să-şi monteze centrale pe gaz metan.
O situaţie mult mai gravă se înregistrează însă la Brad unde, cel mai probabil, iarna aceasta nu se va putea furniza căldură. Pentru că aici nu există reţea de gaz metan, oraşul se încălzeşte cu o centrală pe bază de păcură, iar costul de producţie al unei gigacalorii este de 800 de lei.
CONSTANŢA
Fără căldură în octombrie
Populaţia Constanţei, oraşul cu cel mai mare preţ al gigacaloriei pentru populaţie, 338 lei, îngheaţă în apartamente până în data de 1 noiembrie când RADET va da drumul la cădură. Deşi autorităţile locale recunosc că " în Constanţa preţul gigacaloriei este întra-devăr cel mai mare din ţară, trebuie să specificăm că ajutăm jumătate din populaţie să plătească la fel ca anul trecut".
"Am făcut ceea ce ne-a sugerat preşedintele ţării, a spus să nu mai subvenţionăm egal pe toată lumea, principiul fiind de altfel corect", a declarat primarul Radu Mazăre. Citiţi şi:
- Şeful RADET: "Nu ştiu cât de bune sunt repartitoarele. În blocul care nu are tot repartitoare, nu ştiu cum calculează factura"
- Ce faci dacă stai la bloc, iar vecinii nu vor căldură
- Avantajele şi dezavantajele "marii contorizări" a României
- Creşte preţul gigacaloriei. Bucureştenii vor plăti mai mult la căldură, iar facturile vor putea fi achitate şi în tranşe
- S-a majorat preţul la căldură, vor creşte şi debranşările