EFECT. Agenţii de securitate au acum de lucru mai mult la protecţia clienţilor, în timp ce detectivii schimbă tarifele.
Criza financiară care a trimis în şomaj mii de muncitori şi a închis zeci de fabrici a dus la sărăcirea populaţiei şi la creşterea numărului de tâlhării. Cei mai îngrijoraţi sunt oamenii de afaceri care, de teamă să nu fie atacaţi, îşi angajează bodyguarzi. Detectivii particulari abordează politici tarifare noi, pentru a acoperi o plajă cât mai largă de solicitanţi.
Salarizare pe categorii
Bodyguarzii adevăraţi nu trebuie să-şi facă probleme în ceea ce priveşte salarizarea. „Însoţitorii masivi care doar protejează clientul de atacul cerşetorilor ajung cu salariul la 1.500 de lei plus bonusuri. «Pachetul de muşchi» nu este şi un bun bodyguard. Adevărata gardă de corp presupune multe cunoştinţe teoretice, tehnice, precum şi abilităţi practice. De obicei, acest personal este şcolit şi călit în Afganistan, Kosovo sau Irak. Dar sunt puţini. Salariul unui bodyguard bun poate atinge şi 1.400 de euro“, explică patronul firmei de pază SIS, Ion Benea.
Cererea de forţă de muncă în domeniul securităţii este în continuă creş- tere. El a spune că, în Capitală, deficitul de posturi de agenţi de securitate este de peste 6.500. Dar, anual, societăţile private de pază şi protecţie se confruntă cu un deficit de peste 40.000 de angajaţi, precizează preşedintele patronatului societăţilor de securitate, Ion Popescu. REDRESARE „Spionarea“ angajaţilor se plăteşte bine
În contextul crizei economice, conducerea unei firme de detectivi particulari a decis să-şi menţină rata de circa cinci clienţi noi pe lună, prin diversificarea ofertei. Este vorba de noile pachete de servicii - Economic (20 euro/oră, urmăriri ale obiectivelor fără utilizarea autoturismelor, pe distanţe mici, câteva dovezi foto şi un raport succint), Clasic (40 de euro/oră, pentru cazuri de dificultate medie, de genul monitorizării angajaţilor unor firmeclient) şi Pro (între 40 şi 400 de euro, pentru cazurile cu dificultate majoră, în speţă, cele economice).
„Am realizat o diferenţiere a tarifelor practicate în funcţie de dificultatea cazurilor ce vor fi preluate şi de numărul de detectivi angrenaţi în rezolvarea lor“, a precizat Nicolae Ion, director executiv IHR Detectivi Particulari.
Firma s-a orientat, în principal, către acţiuni de filaj şi contrafilaj, efectuând monitorizări ale unor angajaţi din societăţile-client, la solicitarea patronilor. La rândul său, Maria Bumbaru, manager al agenţiei de detectivi Romagent şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România (ANDR), a declarat pentru EVZ că prevede o creştere a solicitării activităţii detectivului particular în sectorul economic, cel mai puternic afectat de criză, şi o scădere a cererii în zonele care vizează „mediul domestic, problemele de cuplu, în general, aşa-zişii «clienţi de lux»“.