București. Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din 5 iulie 2024, dezvăluind motivarea care a stat la baza reducerii cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit.
BNR: Economia se confruntă cu provocări semnificative
„În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile,” se arată în documentul publicat de BNR.
În ultima sa evaluare trimestrială, Banca Națională a României (BNR) a constatat o încetinire semnificativă a ratei anuale a inflației în primele două luni ale trimestrului II 2024. Conform raportului, inflația a scăzut la 5,12% în mai, sub nivelul prognozat, comparativ cu 6,61% înregistrat în martie. Principalul factor care a contribuit la această evoluție a fost ieftinirea semnificativă a energiei, în special a gazelor naturale, în urma modificărilor legislative adoptate începând cu aprilie 2024.
În plus, prețurile alimentelor au continuat să înregistreze o descreștere, contribuind la scăderea inflației.
Analiza BNR a subliniat și impactul reducerii dinamicii prețurilor importurilor și al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
BNR e îngrijorată de evoluțiile de pe piața muncii
Minuta BNR a evidențiat o activitate economică mai puțin dinamică decât se anticipase în trimestrul I 2024, cu o creștere de doar 0,4%, față de 0,6% în trimestrul IV 2023. Această încetinire a fost cauzată în principal de scăderea semnificativă a formării brute de capital fix. În contrast, consumul gospodăriilor a continuat să accelereze, comparativ cu perioada similară din anul precedent.
Totodată, BNR remarcă faptul că puterea de cumpărare a consumatorilor a cunoscut o îmbunătățire semnificativă în aprilie, în concordanță cu creșterea salariului net real.
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului BNR au exprimat îngrijorări față de creșterea semnificativă anuală a salariului mediu brut nominal și a costului salarial unitar. Aceste evoluții ridică preocupări cu privire la inflația viitoare și competitivitatea externă.
Riscuri ridicate legate de cursul de schimb
Riscurile pentru cursul de schimb al leului au fost caracterizate drept ridicate, în contextul deficitelor gemene (bugetar și de cont curent) și al incertitudinilor legate de procesul de consolidare fiscală și de tensiunile geopolitice actuale.
„... cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie. În raport cu dolarul SUA, leul a recuperat în mai pierderea de valoare consemnată în luna precedentă, dar s-a depreciat din nou în iunie, pe fondul întăririi monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice.
În perspectivă apropiată, mai pronunțate ca influență ar putea să fie însă, atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă națională și acțiunea unor factori sezonieri,” se arată în documentul BNR.
În acest context, BNR avertizează că există incertitudini semnificative legate de impactul modificărilor legislative asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, precum și cu privire la evoluția cotațiilor internaționale ale materiilor prime, în special în contextul tensiunilor geopolitice actuale.