Eşecul Uniunii Europene de a soluţiona criza euro distruge Grecia, Italia şi Spania, dar macină şi democraţiile mai slabe din Europa de Est. Cel mai recent exemplu este România, unde are loc o luptă acerbă pentru putere, care a dus la un referendum încă nefinalizat de destituire a preşedintelui Traian Băsescu, comentează Bloomberg.
Băsescu este un om politic dur, însă rivalul care încearcă să-l îndepărteze, premierul Victor Ponta, a călcat în picioare separarea puterilor în stat şi a provocat daune reale instituţiilor fragile ale ţării, de exemplu concediindu-l pe avocatul poporului şi confiscând puteri ale justiţiei şi parlamentului, menţionează sursa citată.
În opinia Bloomberg, preluat de Agerpres, Ponta procedează asemănător cu liderul populist al Ungariei învecinate, premierul Viktor Orban, care a încercat să preia controlul asupra băncii centrale şi altor instituţii. În acelaşi timp, în Serbia, recentele alegeri au dus la instalarea la preşedinţie a unui fost membru de rang înalt al Partidului Radical Sârb şi a unui fost purtător de cuvânt al lui Slobodan Milosevic în funcţia de premier. Aceasta, în condiţiile în care Serbia aspiră să adere la Uniunea Europeană.
Aceşti politicieni îşi datorează ascensiunea crizei financiare. Aceasta i-a făcut pe predecesorii lor - şi pe Băsescu - profund nepopulari, pentru că au acumulat datorii excesive, au impus măsuri aspre de austeritate sau pur şi simplu nu au reuşit să contracareze răspândirea şomajului şi scăderea creşterii economice.
Orban şi Ponta şi-au atras mânia UE pentru schimbări care riscă să distrugă ani de efort de construire a unor instituţii democratice în foste state comuniste. Luna trecută, Comisia Europeană i-a prezentat lui Ponta o listă cu 11 cerinţe pentru corectarea derapajului autoritar. Acesta a afirmat că le va respecta, chiar în condiţiile în care desfăşoară ceea ce el numeşte o "resetare democratică" în România. Suntem sceptici, notează autorii articolului difuzat de Bloomberg.
În contextul în care pe tot cuprinsul Europei partidele aflate la putere suferă eşecuri, această tendinţă ar putea fi mai periculoasă pentru ţările din Est. România, Serbia şi în mai mică măsură Ungaria sunt mult mai sărace decât omoloagele lor occidentale şi au instituţii democratice mai tinere şi mai slabe. În iulie, Comisia Europeană a făcut public un raport privind progresele înregistrate de democraţia românească din 2007, inclusiv tribunale mai independente şi numirea unui avocat al poporului. Aceste progrese sunt împinse acum înapoi.
În pofida eforturilor intense ale Comisiei de a-l determina pe Ponta să intre înapoi în rând, incertitudinea privind viitorul monedei unice şi angajamentul faţă de proiectul UE ca ansamblu îngreunează această misiune, limitând autoritatea şi forţa gravitaţională ale Bătrânei Europe. Dacă ţări care au o infrastructură foarte dezvoltată, sute de ani de tradiţie democratică neîntreruptă şi capacitatea de a trimite rachete în spaţiu nu-şi pot ţine ordinea financiară în propriile case şi să facă ceea ce trebuie pentru a regla criza monedei unice, de ce să ţină cont liderii din Europa de Est de sfaturile lor? - se întreabă Bloomberg.
Recomandările noastre
