Proprietarii cu handicap şi cei nevoiaşi vor avea întâietate atunci când vine vorba de reabilitarea termică a apartamentelor. Cei bogaţi pot lua credite garantate de stat.
După ce au reabilitat ani de-a rândul blocurile de la stradă, ca să dea adune voturi la alegeri, şi cele în care administratorii sau locatarii aveau pile la primărie, Parlamentul a decis să schimbe legea reabilitării termice.
Astfel, edilii vor trebui să verifice în ce blocuri locuiesc persoane cu handicap, familii care au membri cu diza bilităţi şi proprietari cu salarii mici şi să le treacă în capul listei. Sărace vor fi considerate persoanele singure, familiile ale căror venituri medii nete lunare pe persoană sunt mai mici decât câştigul salarial mediu net lunar pe economie .
Asociaţia ar putea suporta maximum 20%
În caz că primăria nu are bani suficenţi, ca să acopere integral lucrăriile, proprietarii vor suporta maximum 20% din valoarea lucrării. Dacă autori tăţile locale sunt bogate, acestea pot acoperi partea ce le revine locatarilor. Mai mult, primăriile vor putea suporta şi finanţarea Ministerului Dezvoltării, instituţie care este obligată să aloce 50% din valoarea lucrării.
Reabilitarea privată elimină impozitul minimum şapte ani
Parlamentarii au mai decis ca proprietarii care au hotărât să-şi schimbe termopanele şi să-şi izoleze termic apartamentul din proprie iniţiativă, să fie recompensaţi.
"Proprietarii apar ta mentelor din blocurile de locuinţe şi ai imobilelor care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuiala proprie beneficiează de scutire de la plata impozitului aferent locuinţei pe o perioadă de minimum şapte ani, pe baza auditului energetic", se mai specifică în lege.
Conform calculelor, cei harnici, care nu au aşteptat ajutorul de la stat, ar putea rămâne în buzunar cu aproximativ 15.000 de lei. Primăriile vor fi cele care vor decide pe ce perioadă vor fi scutiţi.
Lucrările vor dura mai puţin
Pentru ca reabilitarea unui bloc să nu mai dureze în medie trei ani, perioadă calculată de specialiştii primăriilor, se va folosi o soluţie unică de proiectare şi reabilitare pentru aceleaşi tipuri de blocuri.
"Întreaga proiectare a lucrărilor de intervenţie va fi elaborată printr-un singur contract de servicii, atribuit printr-o procedură unică de achiziţii publice, pentru pachete de blocuri de locuinţe cu caracteristici similare ale anvelopei", se arată în noua lege care a intrat în vigoare.
La fel se va proceda şi pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor, contracte ce vor fi grupate pe perioade de proiectare, sisteme similare de reabilitare termică şi regim de înălţime. Chiar şi autorizaţia de construcţie, necesară lucrărilor, se va obţine mai uşor. Pentru eliberarea ei, nu va mai fi nevoie de carte funciară şi de extrasul de plan cadastral actualizat la zi, ci doar de hotărârea asociaţiei de locatari.
Blocurile proiectate între 1950-1990 pierd energie multă
În lege sunt nominalizate şi imobilele care pierd cea mai multă energie şi care ar trebui să aibă întâietate atunci când se montează schelele pentru placarea pereţiilor şi pentru schimbarea termopanelor.
Motivul: "Acestea înregistrează cele mai mari pierderi de energie prin pereţii exteriori, ferestre şi terasă", sunt de părere specialiştii Guvernului. Totodată, acestea ar fi blocurile care au faţadele cele mai degradate, "au potenţial risc de prăbuşire", dar şi pereţi exteriori şi tâmplărie exterioară - neperformante din punct de vedere energetic.
"Utilizarea banilor nu s-a făcut eficient"
În expunerea de motive a legii, guvernanţii recunosc că reglementarea trebuia schimbată, pentru că banii alocaţi până acum s-au cheltuit ineficient, din cauza birocraţiei. Totuşi, pentru a nu fi acuzaţi că-i discriminează pe cei avuţi, guvernul vrea să-i convingă pe oameni să ia credite garantate de stat de la bănci, ca să-şi placheze pereţii blocurilor sau ai vilelor cu polistiren şi să-şi monteze termopane.
Banii ar putea fi folosiţi inclusiv pentru montarea panourilor solare sau a altor sisteme alternative de încălzire. Noua lege ar urma să aibă şi efecte economice benefice şi ar susţine contracararea efectelor negative pe care criza internaţională actuală o poate avea asupra sectorului energetic. Cum: fiecare apartament ar urma să consume anual mai puţin de 100 kWh/mp faţă de 180-240 de kWh/mp cât consumă în prezent.
SONDAJ
Proprietar fericit pe jumătate Locatarii unui bloc situat pe Intrarea Teiul Doamnei, considerat printre cele mai sărace din sectorul 2 al Capitalei, au primit cu bucurie vestea că legea reabilitării termice s-a modificat.
"La noi în bloc sunt doar pensionari, familii care au un membru cu dizabilităţi sau tineri cu bani puţini. Am despus dosarul de reabilitare. Poate avem noroc", a explicat doamna Popescu.
Blocul "sărac" este situat chiar vizavi de unul cu nu mai puţin de nouă scări, toate reabilitate termic. "Sigur este mai bine la ei. La noi, iarna este frig şi vara cald. La ei, iarna nu îngheţi, iar acum nu este cald", a argumentat doamna.
Cei din apartamentele reabilitate recunosc că se numără printre norocoşi. Cu toate acestea, se mai supără pe primar şi au noi pretenţii: "Nu avem gard în faţă, nu-l mai votăm aşa. Să pună gard".
Pe de altă parte, cei care nu au faţada proaspăt zugrăvită aşteaptă reabilitarea ca pe Dumnezeu şi spun că polistirenul lipit de pereţii exteriori le-ar schimba viaţa. Doamna Călinoiu este fericită pe jumătate. Are un apartament în blocul "săracilor" şi unul în cel care este proaspăt zugrăvit.
"În cel reabilitat termic stai cu ferestrele deschise iarna şi nu dai drumul tot timpul la calorifer. În cel care nu are schimbate termopanele este frig şi igrasie", explică doamna Călinoiu avantajele şi dezavantajele reabilitării termice pe timp de iarnă.
Femeia mai spune că diferenţa dintre cele două apartamente, în ceea ce priveşte condiţiile, dar şi valoarea facturilor, este de aproximativ 40-50%. În sectorul 4 al Capitalei, lângă piaţa Covasna, este un singur bloc reabilitat termic. Oamenii se uită cu invidie la el şi la proprietari.
"Nu ştiu cum au reuşit. Noi am depus dosarul de aproximativ patru ani şi nimic. Am vrea să ne apucăm noi, pe cheltuiala noastră. Poate ne vine rândul mai repede pe noua lege", speră Gina Chirilă, o doamnă la 70 de ani, care a precizat că a început să îi placă vara, pentru că se încălzeşte pentru iarnă.
"Stau şi acum cu bluză în casă, dimineaţa şi seara. Iarna nu dau drumul la căldură pentru că nu am bani să plătesc întreţinerea", se plânge femeia . Întrebată dacă are bani de reabilitare, doamna a explicat că nu îi ajung banii pentru medicamente şi mâncare.