După tot felul de accidente, "descântecele" din opera lui Verdi se desfac într-un proces la tribunal.
Consecinţele montării din primăvară cu „Macbeth“, de la Opera Naţională Bucureşti (ONB), suspectată de a fi purtătoarea unui blestem, se simt încă şi acum: doi dintre cei implicaţi în spectacol - Petrică Ionescu, regizorul montării, şi Cătălin Ionescu- Arbore, autorul scenografiei şi, totodată, directorul instituţiei - se află într-un conflict, cel puţin verbal, foarte dur, soldat şi cu un proces pentru calomnie. Este implicat şi dirijorul montă rii, Iurie Florea.
Compusă de Giuseppe Verdi şi structurată în patru acte, opera „Macbeth“ foloseşte libretul scris de Francesco Maria Piave, bazat însă pe celebra tragedie cu acelaşi nume aparţinându-i lui William Shakespeare. Tragedia lui Shakespeare despre nişte scoţieni puşi pe crime şi furat tronul unul altuia foloseşte în preambul nişte aşa-zise „vrăjitoare“, care îi fac eroului principal nişte predicţii. Presupunerile îi vor schimba acestuia viaţa, determinându-i practic destinul. Descântece reale
Se pare că Marele Will ar fi apelat la o şmecherie, pentru a da greutate textului: ar fi inclus în piesă descântecele autentice ale unor vrăjitoare. Incantaţiile, odată rostite pe scena unui teatru, atrag asupra acestuia energii negative. Exemplele de ghinion nu lipsesc de-a lungul vremii. Se ştie că Laurence Olivier, în anul 1937, a evitat, la Old Vic Theater, o piesă uriaşă de decor care s-a prăbuşit pe scenă. De asemenea, Michael York îşi învăţase lecţia şi, de fiecare dată după ce interpreta rolul „uzurpatorului“, o zbughea imediat din clădirea teatrului, îi dădea ocol de trei ori, scuipa peste umeri, rostea o înjurătură.
Coincidenţă sau blestem?
Nici la montarea de la Opera bucureşteană ghinioanele şi eşecurile nu au lipsit. Accidentări suspecte soldate cu fracturi de mână, chiar şi un deces - al unui solist din cor - în urma unui accident de maşină pe trecerea de pietoni, au fost suficiente pentru a instala în teatru o stare de nervozitate şi de panică.
A mai fost şi scandalul din jurul costumelor create pentru această montare de scenograful Cătălin Ionescu-Arbore, care au trebuit să fie complet schimbate. „Conducerea Operei dădea vina pe diavol, care i-ar fi penetrat pe maşinişti“, îşi aminteşte Petrică Ionescu. Principala nemulţumire a lui Ionescu este că Arbore, ajuns director, „şi-a permis să trateze cu uşurinţă un spectacol destul de complicat“. Petrică Ionescu susţine că s-a lovit, în ONB, numai de „minciuni, puturoş enie şi neînţelegeri“. Prin urmare, Petrică Ionescu a declarat pentru EVZ: „Nu voi mai monta niciodată la Opera din Bucureşti, cu direcţia actuală în niciun caz“. În prezent, Petrică Ionescu a intentat proces de calomnie pentru afirmaţiile la adresa lui făcute la conferinţa de presă de Arbore şi de dirijorul Iurie Florea. Litigiul face obiectul dosarului 5162-P-2008 şi se află în lucru la Secţia 17 Poliţie. REPLICA OPEREI
„Ieşiri necontrolate ale regizorului“
Până atunci, Opera Naţională Bucureşti are un cu totul alt punct de vedere faţă de cele întâmplate. „Realizatorii spectacolului «Macbeth» nu vor uita prea curând «nonconformismul» lui Ionescu, tradus prin ţigările «sudate» chiar în sala de spectacol, unde fumatul este interzis (ca, de altfel, în întreaga instituţie), picioarele încălţate suite «artistic» pe pluşul fotoliilor, desconsiderarea programului de repetiţii şi, nu în ultimul rând, înjurăturile groase adresate, în prezenţa a aproape 100 de persoane, scenografului care, întâmplător, la acea montare, era chiar directorul general al teatrului.
De altfel, gurile rele spun că maestrul Ionescu este consecvent cu sine atunci când adoptă asemenea comportamente, având în vedere că unii dintre artiştii Teatrului Naţional Bucureşti au căzut, se pare, la rândul lor, victime ale ieşirilor necontrolate ale regizorului“, ne-au comunicat reprezentanţii instituţiei.
„Dar toate la vremea lor... Dosarul se află în faza de urmărire penală şi nu dorim să influenţăm lucrurile. Publicul va fi, însă, informat în legătură cu rezultatul cercetării şi, cu acel prilej, vor fi făcute publice toate detaliile colaborării lui Petrică Ionescu cu ONB, în anul de graţie 2008“, conchide Opera Naţională Bucureşti.