Joao Havelange, fostul preşedinte al FIFA, a dezvăluit aranjamentele prin care Anglia şi Germania au cucerit titlul în 1966 şi, respectiv, 1974.
Brazilianul Joao Havelange, fostul preşedinte al FIFA în perioada 1974-1998, a dezvăluit joi că ediţiile Campionatelor Mondiale din 1966 şi 1974 au fost manipulate pentru a câştiga gazdele Anglia şi, respectiv, Germania! Ajuns la venerabila vârstă de 92 de ani, Havelange s-a confesat într-un interviu pentru publicaţ ia „Folha de Sao Paulo“, explicând metodele folosite pentru a favoriza gazdele. Principala armă era delegarea „încrucişată“ a arbitrilor.
Înainte de a conduce FIFA, Joao Havelange a fost preşedintele Federaţiei Braziliene de Fotbal (CBF), un post pe care l-a ocupat într-o perioadă de aur. Naţionala „carioca“ a cucerit atunci trei Cupe Mondiale: în Suedia - 1958, Chile - 1962 şi Mexic - 1970. Havelange a explicat şi perioada mai neagră care a urmat pentru brazilieni, motivând jocurile de culise cărora le-a căzut victimă tocmai cea mai titrată naţională din lume.
Focul încrucişat din ’66
La Campionatul Mondial din 1966, Brazilia era marea favorită, fiindcă venea din postura de deţinătoare a ultimelor două titluri. Argentina şi Uruguay erau, de asemenea, forţe de temut. Marile puteri europene şi-au unit forţele pentru a-i bloca atunci pe rivalii sudamericani. „Brazilia avea în 1966 practic aceeaşi echipă ca în 1962. Preşedinte FIFA era atunci Sir Stanley Rous, un englez. Şi Campionatul Mondial se desfăş ura în Anglia“, a acuzat Havelange. Brazilia n-a trecut de faza grupelor, calificatele numindu-se Portugalia şi Ungaria, echipe care au învins campioana mondială cu acelaşi scor: 3-1.
Argentina a părăsit competiţia după ce a pierdut în faţa Angliei cu 1-0. Uruguay a fost apoi eliminată de Germania cu un scor categoric, 4-0. Havelange a contestat acele rezultate. „Trei arbitri şi şase asistenţi au condus meciurile Braziliei în grupă, cu Portugalia, Ungaria şi Bulgaria. Şapte erau englezi, ceilalţi doi - germani. Ideea era pur şi simplu să elimine Brazilia!“, a spus Havelange.
„Morişca“ nu s-a limitat doar la blocarea echipei „carioca“. „Germania a întâlnit Uruguay, iar arbitrul era englez. Argentina a întâlnit Anglia, iar arbitrul era german! Ca din întâmplare, finala s-a jucat între Anglia şi Germania“, a subliniat brazilianul. La partida Anglia - Argentina, din „sferturi“, arbitrul german Rudolf Kreitlein l-a eliminat pe sud-americanul Rattin. La partida RFG - Uruguay, „celeştii“ au fost lăsaţi chiar în 9 jucători, eliminaţii numindu- se Troche şi Silva.
După ce şi-au eliminat rivalii cu ajutorul „fluieraşilor“, Anglia şi Germania au disputat finala Campionatului Mondial, care s-a încheiat cu un alt scandal imens legat de arbitraj! După 90 de minute, scorul era egal, 2-2, dar în prelungiri Geoffrey Hurst a marcat cel mai controversat gol din istoria fotbalului. Atacantul englez a şutat, mingea a lovit transversala şi a picat pe linia porţii. Asistentul rus Tofik Bahramov a indicat gol, dar nu s-a stabilit cu exactitate nici până în ziua de azi dacă reuşita a fost valabilă sau nu. Englezii au câştigat în final cu 4-2. „Anglia nu a mai câştigat nimic după această Cupă Mondială“, a reamintit maliţios Havelange.
Fostul preşedinte al FIFA a pus la îndoială şi corectitudinea Mondialului din ’74, găzduit şi câştigat de Germania: „Am fost ales în fruntea FIFA în 1974. Era prea mult să cer să fiu ales şi Brazilia să câştige titlul în acelaşi an...“.
Brazilianul a ţinut să asigure că ediţia din 1978, desfăşurată în Argentina şi câştigată tot de echipa-gazdă, a fost corectă. Havelange s-a făcut însă că a uitat blatul Argentina-Peru 6-0, care le-a asigurat „pumelor“ calificarea în finală.
CUPA MONDIALA 1966
FINALA ANGLIA - RF GERMANIA . . . . . . .4-2 (2-2 după prelungiri) Marcatori: Hurst (18, 101 şi 120), Peters (78) / Haller (12), Weber (89)
ANGLIA: Banks - Cohen, J. Charlton, B. Moore, Wilson - Stiles, B. Charlton - Ball, Hurst, Hunt, Peters. Antrenor: Alf Ramsey
RF GERMANIA: Tilkowski - Hoettges, Schulz, Weber, Schnellinger - Haller, Beckenbauer - Seeler, Held, Overath, Emmerich. Antrenor: Helmuth Schoen
Stadion: „Wembley“ - Londra; Spectatori: 93.000; Arbitri: M. Dienst (Elveţia) - T. Bahramov (URSS), K. Galba (Cehoslovacia)
ALTE CAZURI
Byron Moreno şi-a bătut joc de Italia
Turneele finale ale Mondialelor n-au fost niciodată competiţii corecte. În afara cazurilor acuzate de Havelange au fost numeroase alte scandaluri, favorizate fiind, în general, gazdele. La ediţia din 2002, Coreea de Sud s-a calificat până în semifinale cu largul concurs al arbitrilor. Ecuadorianul Byron Moreno a făcut circ în „optimi“, la Coreea de Sud-Italia 2-1. În 1982, rezultatul meciului RFG - Austria, scor 1-0, a oripilat lumea fotbalului, care a deplâns la unison Algeria, „victima“ acelui blat. Şi succesul Franţei din 1998 a fost învăluit în suspiciuni, deoarece Brazilia nu a opus rezistenţă „cocoşilor galici“ în finala de la Paris.