Etiopian de neam, Sfântul Moise, căruia i se mai spune și Arapul, a trăit în secolele IV-V, fiind la început slujitorul unui dregător egiptean.
Pentru fărădelegile sale, este alungat de stăpân, și se alătură unei bande de tâlhari, cu timpul devenind chiar șeful ei.
După o vreme, cu mustrări de conștiință, Moise se retrage într-o mănăstire unde își plânge păcatele.
Dar și aici va fi ispitit cumplit timp de șase ani de demonii desfrânării.
Despre această perioadă există o scurtă relatare în Pateric. Iat-o:
„Era odată foarte îmboldit spre curvie avva Moise, şi nemaiputând să şadă în chilie, s-a dus şi l-a înştiinţat pe avva Isidor. Şi avva l-a îndemnat să se întoarcă în chilia lui. El n-a primit, zicându-i: nu izbutesc, avvo. Luându-l cu el, l-a suit pe casă şi i-a zis: ia aminte spre apus. El se uită, văzând sumedenie de diavoli, zvârcolindu-se şi făcând larmă ca să se războiască. Atunci avva Isidor îi zise iar: uită-te şi spre răsărit. Iar el căută şi văzu o puzderie de sfinţi îngeri slăviţi. Atunci avva Isidor îi zise: uite, ei sunt cei trimişi sfinţilor de la Domnul spre ajutor. Cei dinspre apus sunt cei care se luptă cu ei, dar cei mai mulţi sunt cei cu noi. Şi astfel a mulţumit avva Moise lui Dumnezeu, a prins curaj, întorcându-se la chilia lui.”
Este uns preot abia la bătrânețe.
Prevăzându-și ceasul și felul morții, el le spune ucenicilor săi să fugă, deoarece mănăstirea avea să fie atacată de tâlhari.
Moise rămâne însă, spunând că se cuvine să plătească pentru relele făcute. Cu el rămân șapte frați ce nu vor să-l părăsească.
Tâlharii îi ucid pe toți șase dintre ei, al șaselea scăpând cu viață.
Și acest episod este relatat în Pateric astfel:
„Şezând odată fraţii cu el, le spuse: – Iată că azi vin barbarii la Sketis, fugiţi sau le ţineţi piept. – Tu nu fugi, avvo? – Eu de atâţia ani aştept ziua aceea, în care să se împlinească cuvântul Domnului Isus, care zice „toţi cei care iau sabia, de sabie vor pieri“ (Matei 26, 52). – Nici noi nu fugim, ci murim cu tine. – Nu e treaba mea; să-şi caute fiecare de ale lui. Erau şapte fraţi şi le spuse: iată că barbarii se apropie de poartă. Atunci aceia au intrat, omorându-i. Unul dintre ei s-a ascuns după o grămadă de funie împletită, şi a văzut pogorându-se şapte cununi şi încununându-i.”
Când a primit cununa muceniciei, avva Moise avea 75 de ani.