Un raport european publicat recent arată că România are un adevărat record în materie de cazuri de rabie la sălbăticiuni şi câini, iar riscul trasmiterii turbării la om este foarte ridicat.
România deţine cel mai mare număr de animale turbate din Uniunea Europeană (UE). Ultima statistică dată publicităţii în luna ianuarie de Centrul European de Prevenţie şi Control al Bolilor Transmisibile (ECDC) clasează România pe primul loc din Europa în ceea ce priveşte incidenţa turbării (rabiei) la animalele sălbatice şi domestice. Spre exemplu, în 2008, în ţările UE au fost depistate 1.127 de vulpi infectate cu virusul rabic. Dintre aceste cazuri, 951 au fost raportate la noi. În aceste condiţii, România este ameninţată de o adevărată epidemie de turbare, în condiţiile în care virusul rabic se transmite cu uşurinţă de la animalele sălbatice la cele domestice şi, în special, la câinii vagabonzi. Situaţia devine periculoasă cu atât mai mult cu cât haitele de maidanezi bântuie nestingherite pe străzile marilor oraşe.
Numărul mare de cazuri de rabie e explicat de autorităţi prin faptul că vaccinarea antirabică la sălbăticiuni nu s-a mai făcut de ani buni, din cauza contestării licitaţiilor pentru vaccinul antirabic.
„În 2008, cazurile de rabie la vulpi au reprezentat 89,7% din totalul probelor pozitive depi state la animalele sălbatice altele decât liliecii, comparativ cu 71,4%, în 2007. În 2008, majoritatea cazurilor au fost raportate din România”, se arată în raportul ECDC.
- În total, ţara noastră a raportat 975 de cazuri de rabie la animalele sălbatice, fiind urmată de Letonia cu 92 de cazuri (din care 44 de vulpi turbate).
- Slovenia avea 53 de animale sălbatice bolnave (cu un număr de 51 de vulpi infectate) , Bulgaria doar 52 (dintre care 34 vulpi), Lituania 47 şi Polonia 21. Ungaria a raportat numai 6 exemplare bolnave. În urmă cu doi ani, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au raportat o scădere a numărului de cazuri ca urmare a introducerii campaniei de vaccinare.
România nu se lasă mai prejos nici la animalele domestice. În timp ce în 25 de state europene rabia la câinii domestici aproape că este eradicată, ţara noatră iese în evidenţă cu 46 de infecţii cu virusul rabic la câinii domestici, dintr-un total de 61 de animale bolnave.
După România, următoarea pe listă se situează Letonia cu doar 6 câini infectaţi. În Franţa, Anglia şi Germania s-au raportat câte un caz sau cel mult două de rabie la câinii cu stăpâni, însă animalele nu au fost indigene, fiind vorba de importuri ilegale din Maroc, Gambia, Sri Lanka sau Croaţia.
În ceea ce priveşte animalele din ferme (bovine, caprine, ovine şi porcine), 80 de cazuri de rabie au fost raportate de şase state membre. România punctează şi la acest capitol cel mai mare număr - 58.
Carantină în Sălaj din cauza vulpilor
Numărul crescut de vulpi bolnave ar putea declanşa o explozie de contaminări în rândul câinilor, mai ales a celor fără stăpân, care la rîndul lor pot transmite boala omului. Cel mai recent episod anunţat s-a petrecut în urmă cu doar două săptămâni, când opt localităţi din judeţul Sălaj au intrat în carantină, din cauza focarelor de rabie la vulpi.
Vaccinare lăsată de izbelişte
Reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Sănătate Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au recunoscut că, de ani buni, vulpile nu au fost vaccinate antirabic. Practic, acesta este motivul principal el exploziei rabiei printre animale.
Niculae Lazăr, directorul Direcţiei de Sănătate Animală din cadrul ANSVSA, a subliniat faptul că, „în România, vulpile s-au înmulţit peste măsură pentru că nu mai sunt vânate. Există multe pârloage, cu vegetaţia luxuriantă, invadate de rozătoare, ele fiind sursă bogată de hrană pentru vulpi. Anul trecut, în cadrul strategiei de vaccinare europene, am organizat licitaţia pentru vaccinurile antirabice, însă aceasta a fost blocată din cauza contestaţiilor. Sperăm să o putem relua începând din această primăvară. Procedura de vaccinare este mai complexă, pentru că se aruncă momelile din avion. Cofinanţarea de la Comisia Europeană nu se acordă anticipat, înainte de trimiterea şi aprobarea documentaţiei”.
Finanţări europene, rezultate româneşti
Statisticele europene indică clar dezinteresul autorităţilor sanitar-veterinare din România, responsabile cu supravegherea şi controlul rabiei, în ciuda programelor speciale cofinanţate de Comisia Europeană.
Conform aceluiaşi raport al ECDC, în 2008, toate statele membre care au avut cazuri de animale cu rabie clasică, cu excepţia Bulgariei şi României, au pus în aplicare măsuri de eradicare a bolii, concentrându-se pe vulpi. „Bulgaria, Lituania, Austria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia au avut programe de eradicare aprobate şi cofinanţate de Comisia Europeană în 2008”, se menţionează în raportul ECDC.
Pericol în oraşe
Principala sursă de transmitere a turbării la oameni sunt câini fără stăpân. „În mediul urban, zoonozele (n.r. - boli transmise de la animale la oameni) au devenit deosebit de grave prin morbiditatea şi mortalitatea care le produc. Cândva turbarea nu reprezenta un pericol la noi în ţară datorită metodelor de prevenire şi combatere efeciente, însă astăzi reprezintă un motiv real de îngrijorare”, avertizează conf. dr. Simona Ivana, de la Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti.
Conform specialistului, atunci când rabia ajunge la câini „deseminează rapid şi poate atinge o rată anuală de 0,22-14,5 cazuri la 1.000 de câini nevaccinaţi” .
"După expunerea la un animal suspect de rabie, tratamentul trebuie început cât mai repede posibil. Plaga trebuie spălată cu apă din abundenţă şi săpun. Apoi se aplică un dezinfectant.” CONF. DR. SIMONA IVANA, Facultatea de Medicină Veterinară din Bucureşti
RISCURI
Rabia, mortală la oameni şi animale
În lipsa vaccinării, rabia este o afecţiune mortală. În plus, este responsabilă de apariţia encefalitei atât la om, cât şi la patrupede. „Animalele sălbatice bolnave îşi schimbă comportamentul. În cazul vulpilor, acestea trag pe lângă curţile oamenilor. Boala se poate transmite direct omului, nu numai prin muşcătură. De multe ori, vulpile sunt prinse, jupuite pentru blană, şi aşa omul se contaminează”, ne-a explicat dr. Marian Neguţ, profesor consultant la Catedra de Epidemiologie şi Microbiologie Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti.
- Principalele simptome ale rabiei la om includ apariţia sentimentului de teamă, dureri de cap şi febră.
STATISTICI
Peste 12.000 de bucureşteni, muşcaţi anual
„Nici o ţară din Uniunea Europeană nu are situaţia noastră: o incidenţă foarte crescută a rabiei, un număr exagerat de mare de câini vagabonzi şi foarte frecvente cazuri de persoane muşcate. Câinii cu afecţiuni cronice incurabile, cei răi şi periculoşi şi cei care sunt ţinuţi în adăposturile comunale de mult timp, să fie eutanasiaţi”, este de părere dr. Horaţiu Olaru, preşedintele Asociaţiei Generale a Medicilor Veterinari din România.
Numărul celor care ajung în spitale din cauza muşcăturilor este în continuare foarte ridicat, în special în marile oraşe. Conform medicului Sorin Petrea, directorul Institutului de Boli Infecţioase “Matei Balş”, la Centrul Antirabic unde ajung bucureştenii muşcaţi de câini, s-au prezentat, doar în luna ianuarie a.c., 989 de persoane muşcate de animale, din care 740 de câinii fără stăpâni.
„Uneori este nevoie de intervenţie chirurgicală sau de administrarea serului antirabic, în funcţie de animal şi plaga lăsată de muşcătura acestuia. Se administrează şi vaccin antitetanic”, a subliniat medicul Sorin Petrea. Anul trecut, 12.800 de persoane muşcate de animale s-au prezentat la centrul medical bucureştean.