Pe 4 februarie 1967 s-a demarat unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de infrastructură rutieră românească: primul tronson de autostradă, pe ruta Bucureşti-Piteşti.
În şase ani, autorităţile de la acea vreme au reuşit să definitiveze 96 kilometri, dar până la începutul anului 1990 s-au mai construit doar 7 km. Planurile iniţiale prevedeau o reţea de 3.200 de km pentru a face faţă, în condiţii optime, volumului de trafic estimat în anul 2000. Ultimele planuri ale reţelei de autostrăzi indică un total de 2029 km, realizaţi în următorii zece ani. La începutul acestui an însă, România nu avea decât 280 de kilometri daţi în folosinţă.
Responsabil cu întocmirea studiilor din acest domeniu este Institutul de Proiectare Transporturi Auto, Navale si Aeriene - IPTANA, inuagurat în 1953. Acesta continuă să ofere Aministraţiei Naţionale a Drumurilor informaţiile necesare dezvoltării infrastructurii naţionale, iar în 2003 a publicat o monografie în care face o istorie a transporturilor României de la începutul anilor 1900, până în momentul redactării documentului.
Sursa: IPTANA - Reţeaua de autostrăzi prevăzute în 1968-1969
Conform acelor date, la începutul anilor '70 au fost stabilite primele trei trasee principale de autostradă:
• Bucureşti - Tunari - Centura Vest - Ploieşti - Câmpina-Comarnic - Sinaia - Predeal - Braşov • Bucureşti - Hârşova - Constanţa • Nădlac - Timişoara - Drobeta Turnu Severin - Craiova - Bucureşti - Constanţa
Ulterior, reţeaua trebuia extinsă la nivelul întregii ţări. La începutul anilor '90 aceste planuri au fost revizuite, iar în 1996 s-a stabilit ca în trei decenii să avem 15 autostrăzi, ce urmau să fie construite în trei etape, conform "Planului de amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea I - Căi de comunicaţie", din Legea 71 din 12 iulie 1996:
• Etapa 1 - (până în 2006)- 280 km • Etapa 2 - (2006-2015) - 636 km • Etapa 3 - (după 2015) - 2600 km
Sursa: IPTANA - Reţeaua de autostrăzi conform legii 71/1996
Prima etapa a ieşit însă pe minus. În 2006, România dispunea de 230 kilometri, cu 50 mai puţin decât cifrele promise în urmă cu zece ani. Restanţa a fost însă recuperată în următorii doi ani, prin lucrări la A1, Bucureşti-Piteşti, (14 km) şi A2, Autostrada Soarelui, (36 km).
Acum ne aflăm în cadrul celei de-a doua etape, cu un volum de muncă aproape dublu decât în perioada anterioară. Pentru acest an sunt estimaţi 108 kilometri finalizaţi, iar în 2010, pentru a rămâne în grafice, ar trebui terminaţi alţi 500 de km, aproape dublu decât totalul ultimilor 42 de ani.
Cât ne costă autostrăzile?
Prima autostradă din România, A1, a adus şi cheltuieli de sute de milioane dolari. Dintre cei 620 de km, estimaţi în proiectul ce va fi terminat conform planurilor în 2014, au fost construiţi doar 128 (dintre care, 100 km finalizaţi înainte de 1989).
• A1: Nădlac - Arad - Timişoara - Deva - Sibiu - Piteşti - Bucureşti
Pentru construcţia acesteia, pe lângă împrumutul de 53,1 milioane de dolari la Banca Europeană de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), din buget s-au mai consumat peste 150 de milioane de dolari, pe contracte de întreţinere şi reparaţii. Iniţial, creditul trebuia rambursat în anul 2001, însă România nu a respectat una dintre clauze, aceea de a introduce taxa de autostradă.
La acea dată s-a stabilit amânarea termenului până în 2012, timp în care guvernul trebuie să plătească dobânzile, ce vor ajunge la aproximativ 20 milioane de dolari, şi să remedieze detaliul taxei. Nici până în prezent, A1 nu are o taxă de autostradă, întrucât, în 2002 a fost introdusă rovinieta, iar o contribuţie suplimentară ar face ca şoferii să plătească de două ori pentru acelaşi serviciu.
De realizarea acestei autostrăzi sunt legate şi subiecte controverstate, referitoare la alegerea firmelor care să asigure mentenanţa şi reparaţiilor, calitatea necoresponzătoare a materialelor folosite, durata extinsă a lucrărilor, costurile aproape dublate şi multiplele porţiuni stricate la scurt timp de la terminarea asfaltărilor.
O nouă porţiune din A1 va fi inaugurată anul viitor, respectiv 23,5 km, în jurul Sibiului.
Autostrada Soarelui, A2, pe ultima sută de kilometri
La fel ca şi A1, aceasta a început în timpul regimului comunist, inaugurarea având loc în 1987, cu porţiunea cuprinsă între Feteşti - Cernavodă.
• A2: Bucureşti-Constanţa
Lucrările au continuat până în 1993, dar au fost oprite, din cauza lipsei fondurilor, şi reluate abia în 1998. În acest moment, din totalul de 225 kilometri, sunt finalizaţi 152. Restul vor fi inauguraţi abia în 2015, cu o întârziere de opt ani faţă de perioada stabilită în proiect.
Tronsonul ce trebuie finalizat este Cernavodă-Constanţa, cu o lungime de aproximativ 73 km. Pentru aceste lucrări BERD a acordat un împrumut de 250 milioane de euro.
Controverse şi şosele de hârtie
Cea mai controversată autostradă din România este A3, cunoscută sub numele de Autostrada Transilvania. Lucrările nu au oferit niciun kilometru inaugurat, iar finalizarea proiectului este estimată în 2012-2013.
• A3: Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Zalău-Oradea-Borş
Până acum, companiei Bechtel, responsabilă pentru A3, a încasat de la statul român aproximativ 700 de milioane de euro, iar până în 2012 îi vor mai fi achitate 2,5 miliarde de euro, cu un miliard de euro peste costurile contractului iniţial. Unul dintre motivele principale ale întârzierilor este procesul de expropriere, o parte dintre terenuri neavând documentaţiile de cadastru.
Autostrada Est-Vest (A4) va avea aproximativ 320 de kilometri, iar costurile, conform proiectului, sunt de 4,2 miliarde de euro.
• A4: Târgu Mureş - Ditrău - Poiana Largului - Târgu Neamţ - Săbăoani - Târgu Frumos - Iaşi
Lucrările trebuiau să înceapă în 2008, însă au fost întârziate, în mare parte, de probleme similar întâlnite şi la A3, procesul de expropriere. Data de finalizare era iniţial stabilită pentru 2013, însă, având în vedere condiţiile economice actuale şi amânările, se vor prelungi mult după acea dată.
Autostrada A5 este abia în faza de proiect, inaugurarea celor 314 de kilometri fiind aşteptată peste zece ani. Costurile estimate sunt de aproximativ trei milioane de euro, iar primele lucrări vor începe în 2010. Aceasta va face parte din Coridorul Paneuropean IX.
• A5: Albiţa - Focşani - Ploieşti
Credeţi că România va avea în zece ani 2029 de kilometri de autostradă?