Regimul comunist de la Beijing este tot mai aproape de implementarea sistemului de „credit social”, prin care fiecare cetățean primește note de bună purtare în funcție de care este favorizat sau proscris în societate.

Municipalitatea Beijingului va acorda cetățenilor și companiilor „puncte de încredere personale” în cadrul unui sistem care va fi implementat până în anul 2021, a anunțat ieri presa chineză de stat. Este vorba despre așazisul „credit social”, de urmărire a persoanelor și entităților până în cele mai mici detalii ale vieții și activității lor.

Sistemul a fost lansat în vara lui 2014 de către Consiliul de Stat al Chinei având drept scop declarat „sporirea vigilenței față de cinstea și credibilitatea din interiorul societății”.

Planul, care a provocat numeroase comparații cu romanul 1984 al lui George Orwell, nu preciza însă nimic despre modalitățile de aplicare. Programul municipalității Beijingului ne lasă acum să întrevedem ce pregătește regimul comunist la nivelul întregii țări pentru cei 1,4 miliarde de cetățeni ai săi.

Informațiile culese despre indivizi și entități vor avea un impact direct asupra accesului la serviciile publice și la piață, asupra posibilității de a călători, de a fi angajat, de a porni afaceri etc. Persoanele și firmele demne de încredere vor primi „undă verde”, iar cele aflate pe lista neagră vor avea „interdicție de a progresa”, scrie Reuters, citând presa de stat chineză.

„Este vorba de o abordare novatoare importantă adoptată de Beijing pentru evaluarea creditelor indivizilor și a-i încadra pentru toată viața lor”, a declarat un oficial de la departamentul municipal de planificare pentru agenția de stat Xinhua.

Programul de la Beijing trebuie să servească drept exemplu pentru întreaga națiune privind modul în care trebuie îmbunățit comportamentul indivizilor și întreprinderilor, scrie Xinhua.

Sistemul de credit social se bazează pe principiul enunțat de însuși Xi Jinping: „odată declarat de neîncredere, restricționat pentru totdeauna”.

„Reprimarea eficientă a poporului”

Comuniștii chinezi sunt de mult timp obsedați de ideea unui program de supraveghere națională totală a populației. Încă din 1995, Jiang Zemin cerea mai multă „informatizare, automatizare și supraveghere”. Într-un articol din The Atlantic, Yuval Noah Hariri, profesor la Universitatea ebraică din Ierusalim, afirma: „Principalul handicap al regimurilor totalitate din secolul XX – dorința de a concentra toate informațiile și puterea într-un singur lor – ar putea deveni un avantaj decisiv în secolul XXI.”

Iar avocatul și ziaristul Gordon G. Chang afirma recent într-o analiză a Gatestone Institute: „Tehnologia îi conferă unui stat cu un partid unic precum China posibilitatea de a reprima cu eficiență poporul. Sistemul de credit social este dovada.”

 

„Primul stat totalitar digital din lume”

Din cauza sistemului de „credit social”, The Economist, o publicație foarte permisivă față de derapajele de stânga, numește China „primul stat totalitar digital din lume”. Liderii politici locali sunt de-a dreptul încântați de noul sistem, începând crearea de microsisteme de notare în școli, spitale și cartiere.

Beijingul va fi cea mai mare aglomerație urbană de până acum la care se va aplica „creditul social”. Observatorii remarcau că marea provocare a regimului chinez va fi să aglutineze toate micile experimentele locale într-un singur sistem național. Încă de la începutul acestui an, guvernul a demarat implementarea unei „platforme unificate de acțiuni”, anunța în februarie Human Rights Watch. Aceasta ar grupa datele provenind din diverse surse, precum camerele de supraveghere, controalele de indentitate (inclusiv programele de recunoaștere facială) sau „wifi snifers” (detectoarele de rețele fără fir). În acest scop, autoritățile plănuiesc să instaleze până la sfârșitul lui 2020 nu mai puțin de 626 de milioane de camere în toată China.

 

Milioane de proscriși împiedicați să călătorească

Până în prezent, sistemul de „credit social” a fost experimentat în circa 30 de proiecte locale, în diverse provincii ale Chinei, fiecare cu propriul său sistem de evaluare și de acordare a punctelor.

Astfel, în localitatea Rongcheng din provincia Shandong, toți locuitorii primesc un „capital” de 1000 de puncte. Diferitele lor acțiuni sporesc sau reduc zestrea, după cum sunt consierate ca „bune” sau „rele”.

De exemplu, o amendă de circulație înseamnă -5 puncte, în vreme ce „un gest eroic exemplar pentru întregul oraș” echivalează cu +30 puncte. Donațiile în bani sau sânge aduc și ele puncte substanțiale, în vreme ce fumatul în locurile interzise este penalizat.

Evoluția punctajului este exprimată printr-un calificativ care merge de la A+++ la D. Un calificativ prea mic poate atrage după sine imposibilitatea de a călători cu avionul sau cu trenul, total sau doar pe diverse rute ori la anumite clase.

În luna aprilie, Liu Hu, un ziarist critic la adresa regimului, a încercat să-și rezerve un zbor cu avionul și a fost refuzat. I s-a spus că se află pe lista persoanelor care nu sunt de încredere. Motivul: o serie de postări pe rețelele de socializare, considerate defăimătoare la adresa unor personalități ale Partidului Comunist, pentru care a fost condamnat să prezinte scuze publice.

Global Times, organ al Partidului Comunist, relata că până la sfîrșitul lui aprilie autoritățile împiedicaseră 11,14 milioane de persoane să zboare cu avionul și 4,25 milioane să circule cu trenul.

Restricțiile lui Liu nu se limitează la călătoriile cu avionul. „Nu pot să îmi cumpăr o proprietate. Copilul meu nu poate merge la o școală particulară. Mă simt controlat tot timpul”, declara ziaristul pentru televiziunea americană CBS. O declarație care, fără îndoială, i-a scăzut și mai mult calificativul.

În schimb, cetățenii cu calificative bune se pot bucura de o serie de avantaje: pot închiria o bicicletă fără a depune garanție, pot primi o reducere echivalentă cu 50 de dolari la încălzirea de iarnă, sau pot obține credite cu dobânbă mai mică.

Lista cu numele locuitorilor din Rongcheng care dețin calificativele cele mai bune sunt afișate cu mândrie în afara primăriei, la biblioteca publică și în alte locuri frecventate.

După cum arăta thinktank-ul american Brooking, „scorul creditului social nu este doar un bilet de acces la diferite servicii – el reflectă caracterul unei persoane, ridicând statutul unora în vreme ce îi stigmatizează”.