„Biblia pierdută”, o conspirație veche de 500 de ani

Crime, coduri secrete, Vlad Ţepeş, Dracula, vampiri, istorici transformaţi în anchetatori, Gutenberg sunt ingredientele noii apariții editoriale

Cartea a beneficiat de o campanie de promovare care a dus la precomenzi record, de aproape 10.000 de exemplare.

Istoria pleacă de la un personaj care a fascinat mereu: Vlad Ţepeş sau Dracula, depinde din ce unghi priveşti lucurile. Ideea de a face cunoscută adevărata personalitate şi multiplele valenţe ale lui Vlad Ţepeş – Dracul, (după numele Ordinului Dragonului din care făcea parte familia sa), i-a încolţit scriitorului Igor Bergler în Sighişoara: „Mă aflam în oraş chiar de un Halloween şi mi s-a părut contrariant să văd că străzile erau pline de copii şi tineri care purtau exclusiv măşti cu vampiri şi cu Dracula”, spune Igor Bergler. Vampirii apar şi în volum, amintiţi în diverse situaţii.

Proiectul lui Ţepeş

Lui Vlad Ţepeş, autorul i-a dat un rol surprinzător: acesta ar fi finanţat un proiect ambiţios, care urma să schimbe faţa întregii lumi. Efectele se văd şi astăzi şi, cumva, subjugă media, guvernele, afacerile, războaiele...

Acţiunea romanului se petrece în zilele noastre. Profesorul Charles Baker, de la Princeton, descoperă cea mai mare conspiraţie pe care omenirea a cunoscut-o vreodată în timp ce se afla la Sighişoara, locul de naştere al lui Vlad Ţepeş, pentru o conferinţă de istorie. Trei crime macabre detonează acţiunea, iar personajul principal se va găsi foarte repede în centrul unei complicate ţesături de crime, trădări şi comploturi, care se învârt toate în jurul unui mister păzit cu străşnicie. Vlad Ţepes a finanţat un fierar din Mainz pentru a inventa un mod rapid de a multiplica un mesaj secret. Numele fierarului era Gutenberg, iar mesajul a fost ascuns în prima carte tipărită vreodată, numita „B42” sau „Biblia lui Gutenberg”.

Bestseller

Autorul afirmă că romanul a fost „scris programatic să fie primul bestseller din România”, să vândă cel puţin 100.000 de exemplare. Apoi va cuceri lumea. Chiar doreşte să se facă şi un film, dar la Hollywood, unde sunt bugete generoase. Cartea, apărută la Editura Rao, a fost lansată marți. Este o carte ca un film şi este scrisă „să facă plăcere cititorilor”, spune Igor Bergler.

Un personaj renascentist

Cum l-a perceput scriitorul pe Vlad Ţepeş după ce a cercetat istoria lui? „Documente istorice despre vremea aceea sunt foarte puţine şi ele, toate, sunt partizane”, ne pregăteşte Igor Bergler. „Fiecare învingător l-a văzut în felul lui. Omul era de toate. Am scris undeva că era un personaj renascentist şi s-a luat lumea de mine. Era educat la cele mai bune şcoli, chiar dacă la Istanbul, avea profesori din Apus, a fost crescut alături de fiii sultanului. El e şi un criminal sadic, fără discuţie! Problema nu e sadismul lui, ci dimensiunea la care l-a dus propaganda. Era şi un monstru, dar era altceva. În epoca aceea toţi erau monştri, dar el era mai crud. Alfonso al Napolelui, de exemplu, şi-a omorât duşmanii, i-a împăiat şi avea un cabinet unde îi expunea”. Viziunea lui Igor Bergler despre Țepeș înglobează toate viziunile „învingătorilor”.