Beneficiile artei asupra sănătății

Așa cum s-a demonstrat științific că sportul este vital pentru menținerea unui sănătăți optime, în ultima perioadă sunt tot mai multe studii ce atestă beneficiile terapiei prin artă.

Folosind toate formele artistice - desenul, fotografia, video - terapia prin artă îmbunătățește starea de spirit a pacientului, îi permite să-și reducă doza de medicamente și reduce convalescența. Dar ce se întâmplă de fapt în creierul nostru? Prin ce mecanisme acționează arta asupra sănătății noastre?

 

Când ne confruntăm cu o operă de artă, ne activăm sistemul de recompensare

 

La început, creierul nostru percepe o operă de artă ca orice obiect ... cu excepția faptului că suprafața operei va reflecta lumina. Aici frumosul generează ceva destul de unic: „Există transformarea de către retină a radiațiilor de lumină în semnale electrice care se propagă în creierul nostru, de la cortexul vizual până la cortexul prefrontal, declanșând o inundație de dopamină ... hormonul plăcerii! Circuitele emoțiilor se activează. Contemplarea unei opere de artă funcționează ca recompensă. Frumusețea este esențială pentru ființele umane, deoarece ne face să ne simțim bine”, spune Jean-Pierre Changeux, neurobiolog și profesor la Collège de France.

 

Arta ne trezește empatia

 

Potrivit lui Platon, „primul bine este sănătatea, al doilea este frumusețea” (Legile II, 22). Studiile de neuroștiințe din ultimii ani au confirmat intuițiile filozofilor antici: a privi o operă de artă, a face muzică, are efecte directe asupra creierului nostru. Pentru Pierre Lemarquis, neurolog, totul se întâmplă de parcă „arta ne mângâie creierul”. Cartea sa, “Portretul creierului ca artist”, explică faptul că, contemplarea unei opere de artă angajează cortexul frontal, sediul rațiunii (atunci când încercăm să înțelegem o instalație de artă contemporană, de exemplu). Dacă ne place, creierul nostru crește luminozitatea, contrastul și culorile pentru a profita din plin de el. Foarte repede, ne trezim neuronii oglindă, adică neuronii empatiei. Mai mult, se activează și girusul bilateral în formă de fus. Aceasta este zona implicată în recunoașterea fețelor: vedeți o pictură frumoasă așa cum vedeți o persoană dragă! Toate acestea se reflectă în sănătatea noastră. Recent, un sondaj realizat de cercetătorii de la University College London, publicat în British Journal of Psychiatry, a concluzionat că vizitele culturale reduc riscul de a suferi de depresie pe parcursul vieții: cu 32% mai puțin risc de a cădea în depresie când devii senior, când mergi la cinema, teatru sau muzeu de mai multe ori pe an. Cifra sare la 48% mai puțin risc pentru cei care vizitează o galerie de artă sau un muzeu măcar o dată pe lună.

 

Arta stimulează emoțiile și abilitățile motorii

 

Tot mai multe spitale experimentează științific beneficiile artei. Astăzi, avem terapie prin artă în toate mediile, atât în ​​serviciile de geriatrie, cât și în închisori sau în ajutorarea persoanelor fără adăpost.

Artoterapia răspunde persoanelor cu probleme diverse precum autismul, tulburările alimentare, schizofrenia, anxietatea, depresia, cancerul sau boala Alzheimer.

Artoterapia s-a dovedit a fi un instrument puternic pentru tratarea bolii Alzheimer. Mai mult decât să ofere pacienților ceva drăguț de privit sau un exercițiu pentru a-i ține ocupați, stimulează creierul. Acesta stârnește amintiri și poate readuce limbajul în viața cuiva care se străduiește să vorbească.

Studiile arată că terapia prin artă poate spori comunicarea, funcția creierului și interacțiunea socială pentru pacienții cu demență. De fapt, arta vizuală poate declanșa amintiri și emoții latente, inspirând conversații între acești pacienți care în mod normal se luptă să se exprime.

 

Arta redă încrederea în sine

 

Arta este o experiență care funcționează la mai multe niveluri. Pe lângă stimularea emoțiilor și abilităților motorii, contactul cu frumusețea, cu deschiderea către lume pe care o oferă, restabilește încrederea în sine. Specialist în tulburări de alimentație la spitalul Douglas din Montreal, Howard Steiger a efectuat acum doi ani un experiment pentru a evalua impactul unei vizite la Muzeul de Arte Frumoase din Montreal asupra persoanelor care suferă de anorexie sau bulimie, printr-un traseu specific printre lucrări, întrerupt de o pauză de masă și un atelier de creație. Rezultatele experimentului au fost publicate în revista The Arts of Psychotherapy: deși vizita nu a avut un efect vizibil asupra simptomelor tulburării lor alimentare, aceasta a redus totuși nivelul de anxietate al participanților - mai mulți dintre ei au apreciat că atelierul de creație, în timpul căruia puteau experimenta, fără presiunea performanței, a fost cel mai frumos moment din ziua lor.

 

Rolul culorilor și al luminii

 

Culorile și lumina: aceste două componente ale operei de artă au o influență semnificativă asupra sănătății noastre. Încă din 1903, efectele terapeutice ale luminii au fost răsplătite cu Premiul Nobel pentru medicină acordat danezului Niels Ryberg Finsen, ceea ce a dus la terapia cu lumină, pe care nordicii o cunosc pentru tratarea depresiei sezoniere și a insomniei. Un puternic regulator al hormonilor noștri, cum ar fi melatonina și al nutrienților noștri, cum ar fi vitamina D, lumina are un impact major asupra corpului, minții și comportamentului. Culorile acționează asupra percepției noastre senzoriale. Aceasta este observația pe care Leonardo da Vinci a făcut-o acum cinci sute de ani, descoperind în culorile opuse un sistem calmant ... O descoperire pe care știința o va descrie în 1956 „sub denumirea de „legea contrastelor”: celulele sistemului vizual care sunt excitate de roșu sunt inhibate de verde, cele excitate de galben sunt inhibate de albastru, iar cele excitate de alb sunt inhibate de negru (și invers).

 

Așadar, dacă mai aveam îndoieli, nu mai avem scuze pentru a merge la muzeu, fără să așteptăm rețetă…