Marți, 22 iunie, Belarus a denunțat noile sancțiuni „distructive” decise de Occident după interceptarea unui avion de linie de către Minsk, pe 23 mai, pentru arestarea unui adversar, atacând violent Germania, trimisă înapoi în trecutul său nazist.

„Am spus de nenumărate ori că sancțiunile aduc atingere intereselor cetățenilor, că acestea sunt contraproductive și vicioase. Cu toate acestea, aceste acțiuni distructive intenționate continuă”, a declarat Ministerul de Externe din Belarus într-un comunicat. Denunțând „acțiuni ostile” și „presiuni asupra unui stat suveran”, ministerul a ironizat cu privire la declarațiile occidentale care „seamănă cu o parodie a logicii și a bunului simț”. Pentru Minsk, aceste noi sancțiuni „frizează declararea războiului economic”, dacă nu chiar mai mult.

„Ceea ce nu ne așteptam este că și Germania este implicată în această conspirație colectivă”, a lansat președintele belarus Aleksandr Lukașenko cu ocazia comemorării a 80 de  ani de la începutul invaziei URSS de către al III-lea Reich. „Nu ne-am așteptat de la cei ai căror strămoși au ucis unul din trei belaruși și au împiedicat nașterea a milioane de copii”, a afirmat el.

„Au trecut optzeci de ani, deci ce? Ce este asta, un nou război fierbinte?” a întrebat Lukașenko. „Uitați-vă! Nu este simbolic? Au instituit sancțiuni peste noapte, sancțiuni economice împotriva oamenilor noștri și a afacerilor noastre. În noaptea de 22 iunie”, a continuat el.

Economia din Belarus rămâne în mare măsură sub controlul statului și depinde de Rusia

Luni, Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit și Canada au decis să pedepsească zeci de personalități și companii legate de puterea existentă în Belarus. Un total de 78 de nume de funcționari și opt entități au fost adăugate pe lista belarușilor sancționați pentru reprimarea opoziției și deturnarea unui avion Ryanair, care a survolat Belarusul pe 23 mai, în scopul de a aresta doi dintre pasagerii săi, jurnalistul disident din Belarus  Roman Protasevici și prietena sa, rusoaica Sofia Sapega.

Printre cei sancționați se numără oameni de afaceri, miniștri Apărării și Transporturilor din Belarus, comandantul forțelor aeriene și unul dintre fiii președintelui Aleksandr Lukașenko.

În paralel cu aceste sancțiuni individuale, europenii au decis să lovească surse importante de venit din Belarus, încetând importurile de produse petroliere și anumite tipuri de potasiu, precum și exporturile de produse pentru fabricile de tutun din Belarus. De asemenea, UE își va înăspri embargoul asupra armelor, va interzice vânzarea de bunuri cu dublă utilizare și echipamente de supraveghere, precum și orice împrumuturi bancare noi către regimul din Belarus.

„Acestea sunt măsuri care vor afecta masiv Belarusul și veniturile statului”, a declarat, luni, ministrul german de Externe, Heiko Maas, într-o ședință a miniștrilor europeni de Externe.

„Am o mare dorință să-l întreb pe domnul Maas (…). Cine ești tu ? Un german care s-a pocăit ieri sau un moștenitor al naziștilor?”, a reacționat, marți, Lukașenko.

În timp ce produsele petroliere și potasa se numără printre exporturile emblematice ale Belarusului, cele 27 de state membre UE nu sunt printre principalii săi clienți pentru aceste bunuri. La mai bine de treizeci de ani de la dizolvarea URSS, economia din Belarus rămâne în mare măsură sub controlul statului și depinde de Rusia, principalul aliat și creditor al Minskului. UE a sancționat deja 88 de membri ai puterii, inclusiv pe președintele Lukașenko și pe fiul acestuia Viktor.