Beijingul a fost ales drept gazdă a Jocurilor Olimpice 2008 pe 13 iulie 2001, în ciuda protestelor unor organizaţii de apărare a drepturilor omului şi a celor a apărare a mediului înconjurător, care trag semnale de alarmă privind poluarea.
<!--şif !msoţ>
st1î:*Şbehavior:url(#ieooui) Ţ <!şendifţ--> La alegerile desfăşurate la Moscova, capitala Chinei, care pierduse organizarea Jocurilor Olimpice din 2000 în favoarea oraşului australian Sydney, s-a impus în faţa oraşelor Toronto (Canada), Paris (Franţa), Istanbul (Turcia) şi Osaka (Japonia), eliminată din prima rundă. În al doilea tur, chinezii şi-au spulberat adversarii, obţinând 56 de voturi (22 de voturi pentru Toronto, 18 pentru Paris şi 9 pentru Istanbul).
Fabrici închise
Una dintre primele probleme ridicate după alegerea Beijingului a fost poluarea. Capitala Chinei se află pe primele locuri în lume în ceea ce priveşte degradarea mediului înconjurător, iar atleţii înscrişi în probele pe distanţe lungi sunt îngrijoraţi pentru modul în care calitatea proastă a aerului îi va afecta în timpul cursei. Într-o încercare disperată de a mai drege busuiocul, autorităţile au decis limitarea traficului şi închiderea majorităţii fabricilor.
Tibetul şi teroriştii
O altă problemă spinoasă este nerespectarea drepturilor omului şi abuzurile comise de autorităţile chineze în Tibet. Susţinătorii cauzei tibetane au organizat proteste pe traseul flăcării olimpice, care, pentru prima oară în istoria modernă, a fost stinsă în drumul spre oraşul-gazdă. În plus, în statele occidentale au existat discuţii aprinse privind boicotarea de către preşedinţi şi prim-miniştri a ceremoniei de deschidere.
Din pricina psihozei teroriste, Beijingul va deveni pe perioada Olimpiadei o casă mai mare de tip “Big Brother”. Nu mai puţin de 300.000 de camere de supraveghere au fost montate în oraş, iar 100.000 de membri ai trupelor de securitate vor mărşălui pe străzile care vor fi survolate de elicoptere.