Bebelusii recunosc chipuri umane stilizate inca din pantecul mamei!

Un fat de 34 de saptamani recunoaste o fata umana stilizata inca din burta mamei. Acesta este interesantul rezultat la care au ajuns cercetatorii britaici, jucandu-se cu surse de lumina cu care au creat fete stilizate pe burta viitoarelor mame.

Se credea ca un fat in burta mamei nu are capacitatea de a vedea si de a auzi, simturile acestuia fiind inca neformate. Un bebelus in pantecul mamei insa este mult mai „destept” decat s-a crezut pana acum, fiind capabil sa perceapa imaginea fetelor umane. Se pare ca aceasta capacitate este inscrisa in creier si intra in functiune chiar inainte de nastere.

Se stie ca nou-nascutii au o capacitate redusa de a vedea; au nevoie de luni de zile pentru a focaliza privirea si a distinge obiectele. Chiar si asa, micii bebelusi au capacitatea de a urmari fetele umane cu o pricepere mult mai mare decat cea de a urmari alte obiecte. Acestia isi concentreaza pe cat pot privirea asupra fetei mamei sau a tatalui inca de cand s-au nascut. Un grup de psihologi de la universitatile britanice din Lancaster si Durham au decis sa studieze mai indeaproape acest fenomen si sa verifice daca un fat in burtica mamei reactioneaza la imaginea unei fete umana.

Cum au realizat cercetatorii acest experiment? Evident, in burtica viitoarei mame nu se pot arata imagini in mod direct bebelusului. Totusi, acesta primeste lumina din exterior. In uterul mamei nu este, precum s-ar putea crede, intuneric, intrucat lumina filtreaza prin piele si prin uter.

In aceasta situatie cercetatorii britanici au realizat cu ajutorul unui laser o imagine luminoasa pe burta mamei, sub forma unui triunghi – o fata stilizata. Doua cerculete (ochii)  in partea superioara si unul (gura) in partea inferioara. In timp ce lumina era proiectata pe burta mamei cu ajutorul unui ecograf se studiau reactiile fatului, in special miscarea capului acestuia.

Au fost realizate doua tipuri de teste diferte: intr-unul dintre acestea triunghiul era asemanator unei fete (deci doua cerculete in partea de sus si unul central in partea de jos) in timp ce in al doilea test triunghiul era intors invers (nu mai semana cu o fata stilizata).

Au fost studiati 39 de bebelusi in burta mamicilor care se aflat in a 34 saptamana de sarcina.

Ce au constatat cercetatorii? Numarul bebelusilor care urmareau cu capul triunghiul care semana cu o fata era dublu fata de cel al bebelusilor care urmareau triunghiul intors cu capul in jos. Ba mai mult, atunci cand pe burtica mamicii era proiectat triunghiul care nu semana cu  o fata multi bebelusi se intorceau cu capul in partea cealalta, ca si cum imaginea pe care o percepeau nu le facea placere. Urmareau insa cu mult interes fata stilizata, aceasta a fost concluzia cercetatorilor, care au declarat insa ca nu incurajeaza viitoarele mamici sa faca teste de capul lor cu surse de lumina proiectate pe pantec.

Diferenta de comportament intre cele doua situatii era atat de marcata incat cercetatorii au dedus ca suntem predispusi inca din pantecul mamei sa percepem fetele, acest lucu fiind foarte important pentru un nou-nascut.

In trecut au fost efectuate studii care aratau cum ca un fat este capabil sa perceapa muzica inca din a 16a saptamana de sarcina, intrucat reactiona atat cu maainile cat si miscand gurita la sunete. Rezultatele studiului spaniol efectuat de catre cercetatorii de la Institut Marques din Barcellona in 2015 au fost insa contestate de alti cercetatori care sustineau ca este imposibil ca un fat de 16 satamani sa perceapa sunetele si ca ceea ce ar fi masurat spaniolii nu ar fi  fost decat reactii spontane.

La ora actuala cercetatorii britanici si-au propus obiectivul de a verifica daca un fat reuseste sa.....numere. Adica sa faca diferenta intre un sistem cu putine elemente si unul cu multe elemente, intrucat nou-nascutii sunt capabili sa efectueze deja aceasta operatiune.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro