Europa propune obiective ambiţioase la Conferinţa mondială asupra Schimbării Climei.
Reprezentanţi din aproximativ 190 de state încep astăzi, pe insula indoneziană Bali, discuţiile în vederea schiţării unui nou acord internaţional pentru limitarea schimbărilor climatice.
Discuţiile asupra măsurilor ce trebuie luate pentru combaterea încălzirii globale pleacă de la fragila premisă unanim acceptată că un nou document internaţional în acest domeniu trebuie realizat până în 2009, în condiţiile în care Protocolul de la Kyoto expiră în anul 2012, precizează Reuters.
Lumea se confruntă deja cu masive crize de apă cauzate de dispariţia unor gheţari - sute de milioane de oameni vor fi afectaţi în viitorul apropiat. Planeta va număra curând cu 30 la sută mai puţine specii de plante şi animale. Pădurile tropicale vor dispărea văzând cu ochii, în absenţa apei freatice. Toate acestea, plus alte ameninţări poate chiar mai grave, vor face parte din cotidian în numai câteva decenii, avertizează Grupul Interguvernamental de experţi pentru studierea modificării climei (IPCC). Un viitor mai sumbru decât cel anunţat Specialiştii IPCC au recunoscut că au comis o eroare de apreciere: viitorul omenirii va fi, de fapt, şi mai sumbru decât se prognozase anterior. Predicţiile se bazaseră pe menţinerea nivelului actual al emisiilor de gaze cu efect de seră, numai că acesta continuă să crească anual cu 3 procente. „Oamenii de ştiinţă ne spun că avem doar o mică fereastră de timp în care putem acţiona“, a declarat pentru „Der Spiegel“ secretarul executiv al Convenţiei-Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbării climatului (UNFCCC). „Dispunem de 10 sau 15 ani pentru a întoarce emisiile globale de pe panta lor ascendentă într-una dramatic descendentă“, a adăugat el. Europa, ambiţii mari Peste 10.000 de diplomaţi şi cercetători din întreaga lume vor încerca să ajungă la un compromis care să aibă potenţialul de a salva planeta de la dezastrele pe care le-ar aduce modificarea climei. Provocarea este, însă, imensă.
Prima astfel de înţelegere mediată de UNFCCC, cunoscută drept Protocolul de la Kyoto, a făcut prea puţine pentru reducerea încălzirii globale şi a numărului catastrofelor naturale asociate acesteia. Europa speră să conducă efortul de a opera o schimbare în bine. „Sarcina noastră în Bali este să convingem restul lumii că trebuie să reducem emisiile (poluante) suficient cât să nu ajungem la o creştere a temperaturii medii globale de peste 2 grade Celsius“, a declarat purtătorul de cuvânt pentru mediu al Comisiei Europene, Barbara Hellferich.
Europenii speră că avertismentele IPCC, precum şi o schimbare în fotoliul prezidenţial american, din 2009, vor recontura în bine politica Statelor Unite, principalul poluator al globului. UE doreşte să insiste şi pe impunerea unui control al emisiilor pentru ţările în curs de dezvoltare, precum Brazilia, China sau India, şi ele exceptate de la prevederile Protocolului de la Kyoto.
AGENDĂ Pregătiri pentru impactul schimbărilor climatice Conferinţa de la Bali asupra Schimbării Climei se desfăşoară în perioada 3-14 decembrie, având ca temă imediată stabilirea unui calendar de întocmire a unui nou tratat înlocuitor al Protocolului de la Kyoto. Noul tratat ar trebui să fie finalizat în 2009 şi să intre în vigoare în 2012. Iată câteva din principalele tematici de pe agenda reuniunii: TEMPERARE. „Temperare este doar un cuvânt pompos pentru reducerea emisiilor poluante“ , spune Yvo de Boer, secretar executiv al UNFCCC. O preocupare principală a noului tratat va fi obţinerea angajamentului celor mai bogate naţiuni că-şi vor reduce emisiile cu până la 30% sub nivelul anilor ’90. De asemenea, acordul va include - spre deosebire de Kyoto - şi economiile emergente, aflate încă „în curs de dezvoltare“. ADAPTARE. „Adaptarea“ înseamnă ajutarea ţărilor sărace şi nedezvoltate să se pregătească pentru impactul schimbărilor climatice produse deja din cauza emisiilor anterioare. Studii recente, mai ales raportul din aprilie al IPCC, arată că emisiile poluante neîngrădite vor creşte temperatura medie globală suficient de mult cât să provoace creşterea nivelului oceanelor, crize de apă potabilă şi furtuni tropicale mai intense.
Metodele de adaptare care ar putea fi implementate de noul tratat ar putea include chiar şi programe educaţionale pentru fermieri şi pescari, proiecte structurale precum diguri, poduri şi drumuri, precum şi politici publice de management al dezastrelor şi de conservare a mediului. TEHNOLOGIE. Un alt factor important care va fi discutat la Bali constă în asistarea ţărilor sărace cu tehnologii oferite de naţiunile bogate. Spre exemplu, sisteme computerizate şi echipament ştiinţific de monitorizare ar putea fi instalate în state nedezvoltate pentru observarea impactului schimbărilor climatice şi pentru gestionarea mai eficientă a resurselor naturale locale. De asemenea, astfel de echipamente pot servi şi la supravegherea cotelor de emisii în ţările care anterior nu au dispus de astfel de instrumente.
REÎMPĂDURIRE. Un studiu publicat în august arată că liderii ţărilor care dispun de mari păduri tropicale nu au fost interesaţi de conservarea acestora deoarece nu au fost incluşi în „bursa carbonului“ şi nu au avut nimic de câştigat. Una dintre soluţii ar fi ca naţiunile dezvoltate să investească în conservarea pădurilor tropicale din ţările sărace. BURSA CARBONULUI. Pentru a-şi realiza angajamentele asumate sub Protocolul de la Kyoto, statele europene au ales să-şi fixeze un obiectiv comun şi să facă negoţ de „emisii“ între ele pe o piaţă deschisă. Acest tip de comerţ a avut, potrivit UNFCCC, o valoare de 30 de miliarde de dolari în 2006, din care cea mai mare parte în sistemul european - Emissions Trading Scheme, ETS. Dacă un sistem similar ar fi adoptat la scară internaţională, valoarea tranzacţiilor la „bursa emisiilor“ s-ar ridica la peste 100 de miliarde de dolari anual.
Recomandările noastre
