O parte din planul anticriză, compus din 67 de măsuri, ar putea să nu fie cuprinsă în bugetul pe 2009 care urmează să fie aprobat joi în şedinţa de guvern.
Cu bugetul agăţat în cui până săptămâna viitoare, guvernul discută un plan de măsuri anticriză record. Nu mai puţin de 67 de măsuri sunt luate în calcul de executiv pentru a ajuta economia României să aterizeze cât mai lin în plină criză economică. Însă, dacă vor fi incluse în buget, acestea vor produce o gaură de 34 de miliarde de lei, echivalentă cu 5,9% din produsul intern brut (PIB). În acelaşi timp, veniturile pe care aceste măsuri le-ar aduce statului se cifrează la numai 5,9 miliarde de lei, adică aproximativ 1% din PIB.
Sindicaliştii şi oamenii de afaceri sunt conştienţi că doar o parte din soluţiile propuse de ei vor ajunge să fie aplicate, iar altele au fost cuprinse deja în schiţa bugetului de stat.
Din acest motiv, săptămâna viitoare, de luni până joi, când este programată adoptarea proiectului bugetului de stat, se va da o adevărată luptă pentru banii publici.
Plan anticriză de urgenţă
Pe de-o parte sunt sindicatele care nu vor să renunţe la majorările salariale programate. Pe de altă parte, patronatele vor aplicarea unui număr cât mai mare de ajutoare, scutiri de taxe şi contribuţii, subvenţii pentru susţinerea firmelor în acest an de criză economică. Iar Ministerul Finanţelor şi guvernul trebuie să ţină în frâu cheltuielile, astfel încât deficitul bugetar să nu aibă un minus mai mare de 2% din PIB.
Potrivit lui Cezar Corâci, preşedintele UGIR-1903, care a participat la discuţiile de ieri dintre premierul Emil Boc, Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor, sindicalişti şi patronate, planul de măsuri anticriză are un impact bu getar de circa 3,84% din PIB. Iar, puse cap la cap, toate soluţiile propuse de oamenii de afaceri şi de sindicate ar costa aproximativ 27 de miliarde de lei, adică 6,87% din PIB.
Patronatele cer ca măsurile pentru combaterea efectelor crizei să formeze un capitol separat din buget, astfel încât ministerele să nu poată folosi banii în alte scopuri. Mai mult, potrivit lui Cezar Corâci, măsurile vor fi implementate în perioada imediat următoare, după ce guvernul le va aproba printr-o ordonanţă de urgenţă. „Am obţinut ca planul anticriză să fie adoptat imediat. Să fie o parte a bugetului, dar să fie adoptat imediat, probabil printr-o ordonanţă de urgenţă, să nu aşteptăm încă o lună-o lună jumate dezbaterile parlamentare, pentru că nu e timp“, a declarat el.
Pomenile electorale, uitate
La finalul întâlnirii, Boc a precizat că propunerile vor fi analizate şi că în prezent se lucrează la construirea proiectului de buget. „Vom face o analiză în detaliu a fiecărei propuneri şi vom încerca să le includem atât în planul anticriză, cât şi în proiectul de buget“, a declarat premierul.
El a mai spus că 20% din banii de la buget vor fi acordaţi pentru investiţii în infrastructura de drumuri şi autostrăzi, de mediu, educaţie, sănătate şi agricultură.
Printre măsurile discutate ieri nu sunt incluse majorările salariale pentru profesori de 50% promise şi votate de PSD şi PDL în plină campanie electorală. Mai mult, planul anticriză al executivului prevede clar că în 2009 salariile vor creşte „ţinând cont numai de creşterea prognozată a preţurilor de consum şi va fi aplicată diferenţiat, cu preponderenţă în zona salariilor mici, începând cu luna aprilie 2009“.
CALCULE
În 2009 vom cheltui ca în 2007
Cu toate că a dezvăluit ieri primele câteva cifre referitoare la viitoarea construcţie bu getară, rămâne în continuare o necunoscută: cum anume vor fi cheltuiţi banii publici a nul acesta. După discuţia cu sindicatele şi patronatele, premierul Emil Boc a fost destul de evaziv şi nu a făcut referiri la date precise, limitându-se la „abordări preliminare“ şi la „ipoteze de lucru“. Ceea ce se ştie este că şeful executivului a cerut reducerea cheltuielilor bugetare materiale, incluzând obiecte de mobilier, bunuri şi servicii.
„Obiectivul nostru este să prognozăm în buget cheltuieli la nivelul anului 2007, nu 2008“, a declarat Emil Boc. În urmă cu o săptămână, re prezentanţii guvernului au anunţat că în lunile următoare trebuie să achite facturile rămase neplătite de fostul cabinet, care se ridică la o sumă de circa un miliard de euro. Statul nu trebuie să fie un factor suplimentar de blocaj în activitatea firmelor, îngreunată de criză, a mai precizat, ieri, premierul. (Ana Bâtcă)