Plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților a votat, miercuri, noii membri din Colegiul CNSAS, pentru un mandat de șase ani.

Cinci membri au fost propuși de PSD – Valentin Blănariu, Mihai Cioflâncă, Cătălin Boris Precul, Cazemir Ionescu, Nicolae Vuvrea, USR a primit un loc în CNSAS pentru Germina Nagâţ, iar UDMR l-a trimis pe Ladislau Antoniu Csendes în echipa din fruntea instituției.

De asemenea, au mai fost numiţi Alexandra Toader, la propunerea Preşedinţiei, şi Constantin Buchet, propus de Guvern.

Candidații PMP (Florian Bichir) și ALDE (Marius Oprea) nu au fost votați în CNSAS pentru că numărul locurilor disponibile s-a epuizat. PNL nu a făcut nicio propunere, pentru că reprezentanților săi nu le-a expirat încă mandatul. Partener de guvernare al PSD, ALDE a fost lăsat, astfel, fără reprezentant în Colegiul CNSAS.

 

Trocul nescris

Negocierea posturilor s-a făcut luni, 26 martie, cu două zile înainte de vot. Liderii grupurilor parlamentare au semnat în acest sens un ProcesVerbal în care au căzut de acord să lase PMP și ALDE în afara CNSAS. Acordul a fost semnat inclusiv de liderii partidelor care nu au mai prins loc.

Unul dintre semnatari, liderul deputaților PMP, Eugen Tomac, a dezvăluit în exclusivitate pentru EVZ că a existat și o a doua negociere, nescrisă.

„Legat de CNSAS, în aceeași zi în care s-au validat propunerile am fost informați ca nu mai primim un loc, deși am primit solicitarea de a face propuneri în urmă cu două săptămâni. Pentru ca nu a fost acceptată propunerea noastră, am protestat atât la ședința liderilor de grup cât și în plenul reunit. După mai multe negocieri politice, atât PMP cât și ALDE au primit asigurări că, după modificarea legii, vom primi câte un loc în colegiul CNSAS și deja o intiţiativă legislativă în acest sens a fost depusă de mine împreună cu domnul Vosganian. Sperăm că majoritatea își va menține acest angajament pentru că modificarea vină să răspundă unei necesitați prevăzute în lege. Sunt convins că domnul Bichir este un om pregătit să-şi ducă cu onestitate și curaj activitatea mai departe la CNSAS”, a povestit ieri, pentru EVZ, preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac.

 

Am găsit dovada oficială!

Dovada negocierii subterane dintre partide apare chiar pe site-ul Camerei Deputaților, la secțiunea dedicată proiectelor legislative: pe 27 martie, adică la o zi după parafarea înțelegerii politice, liderii deputaților PMP și ALDE, Eugen Tomac și Varujan Vosganian, au înregistrat o propunere legislativă pentru modificarea art.17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Potrivit proiectului, numărul membrilor din Colegiul CNSAS crește de la 11 la 13, iar numărul locurilor alocat grupurilor parlamentare crește de la 9 la 11. Cu alte cuvinte, locurile din conducerea CNSAS se suplimentează cu două locuri, numărul necesar introducerii ulterioare a candidaților PMP și ALDE, lăsați în afara schemei la prima împărțire a funcțiilor. Mai rămâne, astfel, ca PSD să respecte negocierea verbală.

 

Cine sunt anonimii instalați de Parlament

 

Florian Bichir, istoric, jurnalist, scriitor, doctor în teologie și membru CNSAS din 2012, propus de PMP pentru un nou mandat, nu a primit un loc la prima împărțire între partide. La fel a pățit și candidatul ALDE, doctor în istorie și fost preşedinte al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România.

În schimb, partidele au bătut palma să le asigure un loc în CNSAS unor anonimi dar și unui fost membru CNSAS care a minţit opinia publică pentru a-l scoate basma curată pe Corneliu Vadim Tudor:

● Nicolae Vuvrea a fost consilier local în Drobeta Turnu Severin şi inspector de specialitate în CJ Mehedinţi. A absolvit Facultatea de Drept la Academia de Poliție Al.I Cuza. A mai fost director al Direcţiei de Gospodărire în Drobeta Turnu Severin.

● Vasile Blănariu a absolvit Facultatea de Drept din Craiova, a fost consilier local la Reșița, și deputat în legislatura 2012-2016. În 2012-2015 a condus PP-DD Caraș-Severin și ulterior a trecut la UNPR și apoi la PSD.

● Cătălin Precul a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea Al. Ioan Cuza din Iaşi. A fost consilier al președintelui Consiliului Județean Botoșani.

● Germina Nagâț, doctor în filosofie, este director la Direcţia Investigaţii a CNSAS din 2001.

● Constantin Buchet a mai făcut parte din CNSAS, la propunerea PRM, dar a demisionat în 2005, după ce a comunicat presei, în fals şi încălcând uzanţele Colegiului, că articolul „C.V. Tudor i-a livrat fetiţe de 15 ani lui Eugen Barbu”, publicat de Academia Caţavencu, nu era bazat pe informaţii din dosarele CNSAS.

 

Crimele împotriva umanității, subiect de scandal

Cea mai mare controversă iscată în negocierile pentru componența CNSAS a apărut după ce PSD l-a propus pentru încă un mandat în conducerea instituției pe Cazemir-Benedict Ionescu, trimis în judecată, alături de Ion Iliescu, Petre Roman și pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Primul incident a avut loc în comisiile juridice din Parlament, unde candidații au fost invitați pe 27 martie pentru a fi ascultați de parlamentari în vederea acordării unui aviz consultativ de aprobare sau respingere a candidaturilor acestora.

Parlamentarii juriști nu i-au audiat pe candidați, considerând că este suficient să le consulte CV-urile, dar deputatul USR Stelian-Cristian Ion i-a adresat o întrebare lui Cazemir Ionescu despre situația dosarului penal „Mineriada”.

 

Scut

PSD a făcut scut în jurul propriului candidat. „Domnul deputat Florin Iordache a precizat că această întrebare excede audierii și că încalcă prezumția de nevinovăție. Domnul președinte de ședință Eugen Nicolicea a respins acestă întrebare, deoarece orice comentariu cu privire la un dosar în curs a fost taxat de CSM, drept încălcare a independenței sistemului judiciar și orice dezbatere pe marginea unui dosar în curs ar încălca practica instituită de CSM”, se arată în procesul verbal al ședinței.

 

Controverse

Meciul dintre USR și PSD a continuat în plenul reunit al Parlamentului. Înainte de vot, deputatul USR Cristian Seidler a solicitat retragerea lui Cazemir Ionescu de pe lista de propuneri.

„Ar fi fost de moralitate, cel puţin, ca dânsul să fie retras de către PSD care l-a nominalizat sau să se retragă chiar dânsul. Suntem siguri că PSD poate găsi persoane care nu sunt trimise în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii”, a afirmat Seidler. USR a mai zis că atunci când a semnat înțelegerea politică, nu știa numele persoanelor propuse. Contactați de EVZ, liderul deputaților PMP și PNL, Eugen Tomac și Raluca Turcan, au spus că numele erau cunoscute la momentul semnării documentului.

 

Fracturi de logică la USR

Pentru că nu a vrut să ajute un acuzat de crime împotriva umanității să ajungă în colegiul CNSAS, parlamentarii USR au votat în plen împotriva listei de candidați. Adică au votat inclusiv împotriva propriului candidat, Germina Nagâț. Contactat de EVZ, deputatul Seidler a zis că „am fost nevoiți să votăm contra propriului candidat, ne-am asumat asta”. Întrebat de ce nu și-a retras atunci candidatul de pe listă, el a răspuns: „Dacă vrei să lupți împotriva unui lucru trebuie să fii acolo, la luptă, nu să te retragi”. Și atunci de ce USR a votat împotriva listei, adică a votat ca propriul candidat să nu fie în colegiul CNSAS, unde să se lupte? „Este o situație de strânsură. Ce poți să faci dacă pe o listă sunt oameni decenți și oameni indecenți? Noi am votat împotriva celor indecenți”, a spus acesta.

 

Planul lui Marius Oprea, unul din creatorii CNSAS

 

Istoricul Marius Oprea a explicat ieri pentru EVZ cum a ajuns în situaţia de a nu ajunge nici acum în Colegiul CNSAS, în condiţiile în care este unul dintre cei care a scris legea de funcţionare a acestui organism la sfârşitul anilor ‘90. Din declarația sa reiese că acesta nu știa de negocierile secrete din Parlament.

„Nu este normal ca un partid parlamentar să nu poată avea reprezentant din simplul motiv că s-au terminat locurile. Nu ştiu ce s-a întâmplat la negocieri pentru că eu nu am participat, dar mi se pare foarte ciudat că din nou nu am acces în Colegiul CNSAS, eu fiind unul dintre creatorii legii de funcţionare a instituţie, dar nefiind niciodată numit în conducere”, ne-a spus istoricul, care este de părere că singura şansă ca această anomalie să fie îndreptată este o modificare a legii în sensul în care fiecare partid care a intrat în Parlament să aibă cel puţin un reprezentant în conducerea CNSAS.

Întrebat dacă are vreun indiciu care să îl ducă la ideea că s-a încercat blocarea accesului său în Colegiul CNSAS, Marius Oprea a spus că: „Nu ştiu dacă au încercat să mă blocheze să ajung acolo, dar eu constat un lucru ciudat: până acum CNSAS a studiat şi a dat publicităţii doar cazuri de personaje celebre, care să ţină prima pagină a ziarelor, dar nu a deconspirat lucrătorii fostei Securităţii şi metodele lor de acţiune în ceea ce priveşte poliţia politică. Acesta era unul dintre proiectele mele în conducerea CNSAS, să ajungem să explicăm cum a funcţionat practic poliţia politică în acele vremuri şi să deconspirăm lucrătorii de rând şi metodele lor”. (Sorin Andreiana)