Opinii EVZ
Bătălia nucleară a SUA cu Rusia și China: înalțimea morală versus pragmatismul competiției globale. Pulsul planetei
Statele Unite privesc tot mai serios și preocupant situația rivalității cu Rusia și China, și nu numai în domeniul războiului cibernetic, informațional sau hibrid, ci și în domeniul războiului nuclear. Rivalitățile din perioada Războiului Rece se mută astăzi în competiția în trei pentru supremația nucleară globală, care face ca să cadă unul câte unul acordurile de control al armamentelor din perioada anterioară în tentativa presiunilor pentru un nou acord în contextual actual.
Renunțarea de către SUA la înălțimea morală pe care se situa până de curând, inclusiv în epoca Obama și la opținerea premiului Nobel pentru Pace pentru opțiunea nucleară zero propusă, se produce într-un context extrem de dificil: SUA a renunțat din 2002, retrăgându-se din Tratatul Anti-Balistic, declanșând construcția capacității sale de scut anti-balistic global, sub George Bush Jr, apoi sub Donald Trump s-a retras din Acordul nuclear iranian – care se referea doar la producerea uraniului îmbogățit, nu a armei nucleare, pe care Teheranul nu o deține – pentru ca acum să fie în pragul abandonării Tratatului Forțelor cu rază Medie. Nu-i vorba, și Rusia s-a retras din Tratatul Forțelor Convenționale în Europa și încalcă Tratatul INF încă din 2014, aspirând la alte categorii de arme hipersonice, care nu sunt supuse sistemului de control.
Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a anunţat sâmbătă seară preşedintele Donald Trump, acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.
„Statele Unite nu vor permite Rusiei să producă armament în timp ce noi nu avem voie. Nu ştiu de ce fostul preşedinte Barack Obama nu a purtat negocieri sau nu a abandonat Tratatul”. Rusia „încalcă de mulţi ani acest acord”, a declarat Donald Trump sâmbătă noaptea, la un eveniment electoral desfăşurat în statul Nevada. „Vom închide acest acord, ne vom retrage. Vom dezvolta armament de acest gen”, a spus Trump.
Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Administraţia SUA vrea nu numai să sancționeze Rusia pentru încălcarea acordului și producerea rachetelor cu rază medie, dar doresc să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune. Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Rusia a negat că ar încălca Tratatul INF, dar a acuzat că sistemele balistice instalate de SUA în România intră în contradicţie cu acest acord.
Mulți oficiali ruși au încercat să aducă întreaga greutate a responsabilității, ba chiar să explice, cumva încălcarea tratatului INF pe seama amplasării scutului anti-rachetă care, în viziunea lor, ar putea reprezenta o amenințare tip drobul de sare dacă anti-rachetele interceptor, fără încărcătură explozibilă, ar fi înlocuite cu rachete. Însă abordare e complet necredibilă, când amestecă arme în apărare fără încărcătură nucleară și o virtualitate posibilă în viitor cu un fapt, acela al încălcării Tratatului de arme concrete, amplasate deja inclusive în Kaliningrad și Crimeea.
Acest joc al pasării responsabilității părăsirii Tratatului Forțelor Nucleare cu rază medie de acțiune subliniază, o dată în plus, că ambele părți, și SUA, și Rusia, ar fi de acord cu dezlegarea mâinilor, dar că nici una nu-și asumă public costurile ieșirii din Tratat din vina ei. Dacă amplasarea elementelor scutului anti-rachetă intra sub impactul tratatului ABM, denunțat de SUA în 2002, încadrarea sub prevederile Tratatului INF a interceptoarelor și lansatoarelor din Estul Europei sau Japonia și Coreea de Sud sau Guam este o forțare evidentă a Moscovei, prin care justifică, deși susține că nu ar încălca ea însăși tratatul, producerea rachetelor SSC8. Acum jocul de renunțare sau ieșire a SUA din Tratatul INF pe baza încălcărilor repetate de către Rusia, încă din 2014, este tot o interpetare și componentă de blame game ce vizează neasumarea costurilor pe care le presupune distrugerea acestui acord.
Casa Albă susține că nu a fost luată nici o decizie de a părăsi Tratatul INF, al rachetelor nucleare cu rază medie, dar e posibil ca săptămâinile viitoare, Președintele Trump să semneze decizia de retragerea din acest Tratat, care presupune desființarea lui. Mai mult, un asemenea pas este o relansare clară a cursei înarmărilor nucleare între cele trei puteri cu aspirații de lideri globali, de unde reținerea și ezitările de până la această oră a lui Donald Trump și recursul la toate resursele diplomatice înaintea părăsirii acordului. Ieșirea lui Nikky Haley din postura de Ambasador la ONU ar putea fi legată de această perspectivă, dincolo de candidatura sa prezidențială posibilă în viitor pentru republicani.
Recomandările noastre
