Liderii locali ai PDL şi PSD şi-au văzut visul cu ochii: au început să-şi plaseze oamenii în structurile judeţene ale guvernului. Coaliţia PDL-PSD a preluat puterea şi în structurile locale ale executivului. De ieri, cele două partide au început să îşi instaleze oamenii în funcţiile de conducere ale instituţiilor decentralizate ale guvernului. În total, este vorba de aproape 5.000 de funcţii de directori şi directori adjuncţi în multe instituţii, printre care direcţiile de finanţe publice, direcţiile agricole, Garda de Mediu şi Garda Financiară.
Numirile vor fi făcute de miniştrii în subordinea cărora se află acele instituţii, dar propunerile nominale sunt avansate de liderii judeţeni ai PSD şi PDL. Liberalii, demişi în masă
Prima etapă a operaţiunii „Politizarea directorimii din administraţia locală” a fost aceea de a-i mătura pe liberali şi pe udemerişti din fruntea deconcentratelor. Încă de joi seară, de la ministere au început să curgă notificări către directorii deconcentratelor în care sunt anunţaţi că au 30 de zile să demisioneze. „Cadrul legal” a fost aranjat miercuri, odată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 37, care stabileşte că numirile în funcţiile de conducere din instituţiile descentralizate se fac pe criterii politice şi pe un mandat de patru ani.
Pentru că guvernul se grăbea să pună în aplicare aceste reglementări a publicat ordonanţa în Monitorul Oficial în regim de urgenţă, în aceeaşi zi. Pentru a putea scăpa de actualii ocupanţi ai funcţiilor, guvernul a prevăzut prin ordonanţă desfiinţarea posturilor de directori, directori adjuncţi şi directori executivi şi înlocuirea lor cu funcţiile de director coordonator şi director coordonator adjunct. Astfel au putut fi demişi în masă câteva mii de directori puşi în funcţie de PNL şi UDMR. Suporterii ordonanţei Posturile de conducere din deconcentrate au fost deja împărţite în mod egal între PDL şi PSD, conform algoritmului prevăzut de protocolul coaliţiei. Doar în patrucinci judeţe din Oltenia disputele dintre PSD şi PDL privind împărţirea funcţiilor nu fuseseră încă depăşite. Numirile în funcţii vor fi avansate de liderii judeţeni ai PSD şi PDL, fapt ce marchează intrarea acestora la guvernare. Din acest motiv, baronii locali au salutat grabnic evenimentul. Marian Oprişan a spus că „e o chestiune de bun simţ”. La rândul său, Liviu Dragnea, şeful judeţului Teleorman, a spus că numirea politică a şefilor de deconcentrate reprezintă „ieşirea din ipocrizie”, deoarece, până acum, concursurile pentru ocuparea acestor posturi „erau aranjate”. Cine rămâne fără joburi
Directorii care preiau serviciile deconcentrate după demiterea actualilor şefi vor încheia un contract de management pentru cel mult patru ani, prin care se angajează să elaboreze strategii conform politicii guvernului. Ei vor fi înlocuiţi din funcţie, dacă vor fi consideraţi „necorespunzători”, se arată în modelul contractului de management care urmează să fie adoptat săptămâna viitoare în guvern, informează Mediafax. Conform actului normativ aprobat, vor fi schimbaţi şefii de servicii deconcentrate subordonate Ministerelor Sănătăţii, Culturii, IMM, Muncii, Tineretului şi Sportului, Finanţelor, Agriculturii, Mediului, Economiei, Comunicaţiilor, precum şi Secretariatului General al Guvernului. Sunt incluse astfel direcţii şi case de sănătate publică, direcţii de muncă, secţii judeţene ale Gărzii Financiare şi direcţiile agricole.
Şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, a început „curăţenia” în instituţie încă din luna februarie, când a eliminat din organigramă 420 de posturi de conducere. Luni, vor intra în vigoare alte trei hotărâri de guvern privind organizarea ANAF, care elimină alte 565 de posturi de conducere. Potrivit reprezentanţilor Fiscului, aceste persoane au de ales între a ocupa funcţii de execuţie, pe bani mai puţini, sau a pleca.
De la Agricultură au fost puşi pe liber aproape 700 de directori executivi şi adjuncţi din inspectoratele, oficiile şi direcţiile judeţene. Notificările de preaviz au fost deja transmise către aceştia, a spus secretarul de stat Liviu Harbuz.
OPOZIŢIE
Miniştrii implicaţi, atacaţi cu plângeri penale Actul normativ a fost contestat atât de sindicate, cât şi de opoziţia liberală. Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa, a anunţat că va acţiona în contencios administrativ şi la Curtea Constituţională ordonanţa privind deconcentrările, pe motiv că nu a fost supusă dezbaterii publice. Liderul sindical a mai spus că, dacă unele formaţiuni administrative pot fi deconcentrate fără a le fi afectată funcţionarea, „există o instituţie asupra căreia nu poate fi aplicată această ordonanţă: Inspecţia Muncii”.
Ministrul muncii, Marian Sârbu, a ţinut să-i liniş tească pe funcţionarii publici, subliniind că aceia care vor să lucreze în continuare la stat nu îşi vor pierde locul de muncă. „Dar şefii nu pot fi şefi pe viaţă. Unii vor fi trecuţi de la funcţii de conducere la funcţii de execuţie”, a precizat Sârbu. PNL a anunţat că va acorda consultanţă juridică pentru reprezentarea în instanţă a celor afectaţi de această ordonanţă de urgenţă. Prim-vicepreşedintele liberalilor, Ludovic Orban, a susţinut ieri că ordonanţa va afecta 15.000 de funcţionari publici şi manageri, inclusiv pe directorii de şcoli. „Vom prezenta, săptămâna viitoare, modelul de plângere penală împotriva membrilor cabinetului pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”, a adăugat el. Liberalii vor solicita Avocatul Poporului să atace actul normativ la Curtea Constituţională şi vor sesiza Comisia şi Parlamentul European. (Andreea Ciupercă, Romulus Georgescu)