Organizaţia analiştilor financiari avertizează că sistemul public nu va reuşi să mai plătească pensii decente peste 15-20 de ani. Aceştia susţin că pentru a soluţiona această problemă statul ar putea recurge la taxarea suplimentară a muncii sau la creşterea vârstei de pensionare.
Cea mai mare problemă pentru stat va veni odată cu ieşirea la pensii a generaţiei cunoscută ca "decreţii". Peste 380.000 de români împlinesc în acest an vârsta de 50 de ani. Sunt mai mulți cu peste 100.000 față de cei de 51 de ani, de exemplu. Ei, împreună cu cei de 49, 48 până la 46 de ani sunt născuți după decretul dat de Ceaușescu în 1966, prin care au fost interzise avorturile și contraceptivele - și sunt cunoscuți că “decreței”.
Aceştia vor ieşi la pensie în jurul anului 2032 şi se vor adăuga celor aproximativ 6 milioane de pensionari de atunci. Asta înseamnă că cea mai numeroasă generație de angajați se transformă din contributori la bugetul de pensii, în beneficiari ai pensiei, conform ProTv.
Dacă acum la fiecare 10 salariați revin 9 pensionari, indiferent care va fi rata mortalităţii şi rata natalităţii în următorii ani, decrețeii vor înseamnă 17 pensionari la 10 angajați, scrie B1.
“Sistemul public, datorită evoluțiilor demografice va putea din ce în ce mai puțin să susțină o pensie decentă. La ce se va ajunge în viitor? Să zicem peste 15-20 de ani. Fie la creșterea taxării, pentru a susține în continuare pensiile, fie la o reducere a pensiilor, prin creșterea vârstei de pensionare. Practic, el va primi o pensie de la stat pe mult mai puțini ani", arată Adrian Codarlasu, președinte CFA România.
Recomandările noastre
