Criza provocată de Covid-19 a readus puternic în discuție tema bugetului național. Reducerea turației motoarelor economiei a adus cu sine și o scădere a încasărilor la bugetul de stat. Asta în timp ce cheltuielile au rămas la același nivel. Statul român este nevoit să caute urgent soluții pentru a crește încasările. Una dintre ele vine dintr-o industrie în care consumul are variații foarte mici: cea a tutunului.
Sub titlul ”Bugetul statului se poate însănătoși cu tutun! România se împrumută cu sume record, dar evită o soluție de finanțare nerambursabilă” site-ul revistei Capital a făcut ieri a analiză din care reiese că statul român ar încasa anual peste 400 de milioane de lei în plus dacă ar taxa corect industria tutunului.
Tutunul cu accize mici
Jurnaliștii de la Capital au identificat o zonă din această industrie în care accizele sunt de cinci ori mai mici.
În timp ce pentru țigaretele normale statul primește 15 lei din prețul unui pachet de 20 lei, în cazul țigărilor încălzite, la bugetul național vin doar 5 lei la fiecare pachet cu un preț similar.
Calculele celor de la Capital sunt făcute pe vânzările de anul trecut ale acestui tip de țigări: peste 40 de milioane de pachete. Acest tip de tutun deține în acest moment o cotă de piață de 3% în România, dar el este într-o creștere susținută.
Cel mai probabil România va urma trendul celorlalte țări din zonă. Spre exemplu, în Grecia acest tip de tutun are o cotă de piață de 11%, în timp ce media europeană ajunge la 8%.
Practic, România ar putea ajunge să încaseze, în câțiva ani, între 800 de milioane și 1,1 miliarde de lei din taxarea corectă acestui tip de tutun.
În baza calculelor făcute de jurnaliștii de la Capital, am identificat la EVZ ce ar putea să facă statul român cu cei 400 de milioane de lei pe care i-ar incasa anul acesta dacă ar acciza tutunul încălzit la același nivel cu țigaretele clasice. Specificăm faptul că industria tutunului din România aduce anual aproximativ 3,6 miliarde de euro la bugetul de stat.
21% din necesarul de vaccinuri pentru imunizarea de turmă
Cea mai importantă temă în această perioadă în România și în restul lumii este campania de vaccinare împotriva Covid-19. Este o campanie de la care toți așteptăm să ne elibereze din restricții după un an 2020 de coșmar.
Ei bine, un calcul simplu arată cu cu cei 400 de milioane de lei România ar putea să cumpere 5.263.158 de doze de vaccin produs de Pfizer. Calculul este făcut pe baza prețului anunțat pe surse de presa occidentală: 15,5 euro pentru o doză.
Practic cu banii pe care guvernul i-ar obține din accizarea corectă a tutunului încălzit s-ar putea vaccina aproape 2,65 milioane de români, inclusiv cu doza de rapel. Pentru a atinge imunizarea de masă, în România trebuie să se vaccineze aproximativ 70% din populație. Adică în jur de 12,5 milioane de persoane. Practic 21% din efortul financiar pentru vaccinarea acestor oameni ar fi susținut de taxarea corectă a tutunului încălzit.
Un spital regional în următorii patru ani
O altă temă devenită importantă în spațiul public în ultimii ani este cea a spitalelor regionale. Tragedia de la Colectiv a arătat în toată splendoarea sa starea jalnică a sistemului medical românesc. Și când spun starea jalnică mă refer la infrastructură, nu la calitatea resursei umane.
La un an de la tragedie, PSD a simțit potențialul temei și a promis, în campania electorală din 2016, că va construi mai multe spitale regionale.
La mai bine de patru ani de la acea campanie, spitalele au rămas doar în imaginația celor mai optimiști dintre noi.
Problema infrastructurii medicale din România este atât de gravă încât Comisia Europeană ne-a recomandat să ne concentrăm proiectele asupra dezvoltării ei în exercițiul financiar care începe în acest an. În primăvara anului trecut, Comisia Europeană ne-a indicat patru domenii asupra cărora să ne concentrăm în următorii ani: infrastructură rutieră, educație, digitalizare și infrastructură medicală.
Ne putem concentra noi, dar, evident, se pune și aici problema sursei de finanțare. Pentru cel puțin un spital regional, construit în patru ani, banii ar putea veni din același tutun încălzit.
Cum ar arăta un spital construit din accizarea corectă a tutunului încălzit
Cei 400 de milioane de lei calculați de revista Capital ar fi suficienți pentru a construi un spital regional cu 850 de paturi. În urmă cu aproape trei ani, presa a intrat în posesia unui document care arăta cât ar costa un astfel de spital și ce dotări ar avea. Estimarea viza Spitalul Regional care ar urma să se construiască la Cluj Napoca.
Este vorba despre un model intermediar de spital regional, cu 849 de paturi, împărţite astfel:
-300 de paturi pentru tratament,
- 369 de paturi pentru secţiile de chirurgie,
- 75 de paturi pentru maternitate,
- 81 de paturi pentru terapie intensivă,
- 12 paturi pentru mari arși și
- 12 paturi pentru născuți prematur.
Spitalul ar urma să dispună de:
- 23 de săli pentru imagistică medicală,
- 22 de săli pentru chirurgie,
- 6 săli pentru proceduri endoscopice,
- 3 săli pentru chirurgie cardiacă,
- 3 săli pentru neurologie şi
- 2 săli pentru cardiologie neinvazivă.
Un astfel de spital ar costa 377 de milioane de euro, din care 300 de milioane ar reprezenta construcția clădiri și restul de bani aparatura medicală. Adică, 1,8 miliarde de lei.
Practic cu taxele încasate în 4 ani și jumătate din accizarea corectă a tutunului încălzit s-ar putea realiza un spital regional.
Dacă timpul vi se pare lung, amintiți-vă că în toamna anului trecut proiecțiile autorităților arătau că îl vom avea pe primul abia prin 2028. Și era o proiecție făcută în campania electorală. Practic, aburii din tutunul încălzit ar putea ridica un spital regional mult mai repede.
S-ar putea rezolva cererea ministrului educației
Scriam mai devreme că educația este unul dintre punctele nevralgice ale României, situație observată și de Comisia Europeană. Trăim într-o lume în care țările care nu au grijă de educație populației nu au nicio șansă. Sau au șansa să își trimită cetățenii la cules sparanghel. Este și asta o șansă.
La începutul acestui an, ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a cerut mai mulți bani pentru educație. Ministrul a explicat că în acest moment România cheltuie 387 de lei anual pentru educația unui elev. El cere ca această sumă să fie crescută până la 500 de lei anual pentru fiecare elev și student. Cererea vine în condițiile în care în ultimii patru această sumă a crescut insuficient, de la 321 la 387 de lei. Adică doar 17 în fiecare an.
Această creștere cerută de Sorin Câmpeanu trebuie acoperită bugetar de undeva. În condițiile în care România are 3,58 milioane de elevi și studenți rezultă că efortul bugetar pentru a susține diferența de bani s-ar ridica la 405 milioane de lei anual.
Adică fix suma pe care statul român ar obține-o dacă ar taxa țigaretele de tutun încălzit la același nivel cu cele clasice.
Am putea oferi la nesfârșit sfaturi statului despre cum să cheltuie un venit suplimentar la buget, dar cu siguranță există oameni cu idei și prin guvern.
Acum important este să mai existe și oameni cu voință să taxeze corect această parte a industriei tutunului.