Bangladesh este inima afacerii globale de fast fashion. Hainele exportate de fabricile sale aprovizionează rafturile H&M, Gap și Zara. În decurs de trei decenii, acest lucru a transformat țara din una dintre cele mai sărace din lume într-o națiune cu venituri medii.

Însă industria sa de confecții, în valoare de 55 de miliarde de dolari pe an, se confruntă acum cu un viitor incert. Săptămâni întregi de proteste au răsturnat guvernul lui Sheikh Hasina în august. Sute de oameni au fost uciși în timpul tulburărilor. Cel puțin patru fabrici au fost incendiate. Producătorii s-au chinuit să funcționeze în condițiile unei pene de curent la nivel național. Deja, trei mari mărci, inclusiv Disney și lanțul american de supermarketuri Walmart, au căutat să-și mute producția în altă parte pentru sezonul următor.

Bangladesh, centrul global al fast fashion

Perturbările continuă. Începând de joi, aproximativ 60 de fabrici din afara orașului Dhaka vor fi închise din cauza tulburărilor muncitorilor. Personalul a protestat cu diverse revendicări, inclusiv pentru salarii mai bune. Evenimentele recente „vor afecta nivelul de încredere al mărcilor”, spune Mohiuddin Rubel. Acesta este director la asociația producătorilor și exportatorilor de îmbrăcăminte din țară.

Într-adevăr, Kyaw Sein Thai, care are birouri de aprovizionare atât în Bangladesh, cât și în SUA, sugerează că recentele tulburări politice ar putea duce la o „scădere de 10-20% a exporturilor în acest an”. Aceasta nu este o sumă mică, în condițiile în care exporturile de fast fashion reprezintă 80% din veniturile de export ale Bangladeshului. Chiar și înainte de evenimentele din ultimele luni, industria de confecții din Bangladesh - și economia sa - nu erau în stare bună. Scandalurile legate de munca copiilor, accidentele mortale și închiderea Covid-19 și-au pus amprenta asupra lor.

Cheltuieli excesive și problema împrumuturilor

Creșterea prețurilor a făcut ca producția să fie mai costisitoare. Dar încetinirea cererii a însemnat faptul că nu se putea vinde la fel de mult. Acest lucru a fost un lucru negativ pentru Bangladesh, care se bazează foarte mult pe exporturi. Pe măsură ce profiturile din exporturi au scăzut, la fel au făcut și rezervele valutare. Au existat și alte probleme. Cheltuielile excesive pentru proiecte de infrastructură spectaculoase au secătuit visteria guvernului. Iar neseriozitatea clienților a slăbit băncile. Oamenii de afaceri puternici cu legături cu partidul Awami League al fostului prim-ministru Sheikh Hasina nu au reușit să ramburseze împrumuturile.

„Nu a fost vorba de o neglijență benignă, ci de un jaf proiectat al sistemului financiar”, a declarat recent noul guvernator al băncii centrale a țării, Dr. Ahsan Mansur. Acesta a explicat că rezolvarea problemei este prioritatea sa principală. Dar a avertizat că va dura ani de zile și că țara va avea nevoie de mai mult sprijin financiar, inclusiv de un alt ajutor din partea FMI.

„Ne aflăm într-o situație dificilă și dorim să rămânem pe deplin conformi în ceea ce privește onorarea obligațiilor noastre externe, până la ultimul bănuț. Dar avem nevoie de o amortizare suplimentară pentru moment”, a declarat Dr. Mansur.

Proteste și lipsa locurilor de muncă

Familia lui Mahaburbur Rahman a fondat firma de confecții Sonia Group în urmă cu două decenii. Acesta subliniază că scăderea rezervelor de valută ale țării este suficientă pentru a afecta încrederea. „Ei sunt îngrijorați de modul în care vom plăti importurile de fire din India și China dacă nu avem suficienți dolari. Mulți dintre ei nici măcar nu mai pot veni în Bangladesh pentru a plasa noi comenzi, deoarece nu primesc asigurare de călătorie”, spune dl Rahman.

Dar Bangladesh are o problemă mai mare la îndemână. Protestele care au dus la înlăturarea dnei Hasina au fost conduse de studenți frustrați de lipsa locurilor de muncă bine plătite și a oportunităților. Deși fabricile de îmbrăcăminte au creat milioane de locuri de muncă, acestea nu sunt bine plătite. Unii muncitori din fabrici au declarat că se luptă să supraviețuiască cu un salariu care abia reprezintă jumătate din salariul minim național. Ceea ce înseamnă că au fost nevoiți să facă împrumuturi pentru a-și hrăni copiii.

Mulți dintre ei s-au alăturat protestelor conduse de studenți în ultimele luni pentru a cere salarii și condiții mai bune. „Nu ne vom mulțumi cu nimic mai puțin decât o dublare. Salariile trebuie să reflecte creșterea costului vieții”, a declarat liderul sindical Maria. Studenții protestatari, însă, cer o reorganizare mai radicală a pieței muncii.

Piața muncii din Bangladesh

Abu Tahir, Mohammad Zaman, Mohammad Zaidul și Sardar Armaan au luat parte la demonstrații, toți șomeri. Aceștia au declarat că sunt dornici să lucreze pentru sectorul privat. Dar nu simt că sunt calificați pentru locurile de muncă disponibile. „Părinții mei abia înțeleg cât de competitivă este piața muncii. A fi șomer este o sursă majoră de presiune în familia mea. Mă simt subestimat. Obținem doar o diplomă, nu dobândim competențele potrivit”, spune dl Zaman.

„Totuși, noul consilier este el însuși un antreprenor, așa că toți suntem mai încrezători că va face ceva în această privință”, adaugă el. Acesta s-a referit la liderul interimar al țării, Muhammad Yunus. Dl Yunus a câștigat Premiul Nobel pentru Pace pentru activitatea sa de pionierat în domeniul microcreditelor.

Dr. Fahmida Khatun de la think tank-ul Centre for Policy Dialogue subliniază că diversificarea economiei va fi esențială. Scopul este de a răspunde aspirațiilor tinerilor educați, lucru care ar fi benefic pentru economia țării. „Nicio țară nu poate supraviețui mult timp bazându-se pe un singur sector. Au existat încercări de diversificare, dar până acum nu s-a realizat nimic” a spus Khatun.

Inițiative la nivel național

Un parc tehnologic dezafectat din afara capitalei Dhaka oferă dovezi în acest sens. Inaugurat în 2015, acesta trebuia să facă parte dintr-o inițiativă la nivel național de creare a unor locuri de muncă mai bine plătite. Se dorea și reducerea dependenței Bangladeshului de producția de îmbrăcăminte. Acum este abandonat - o amintire a eșecurilor economice ale administrației anterioare.

„Acesta este exemplul perfect al decalajului dintre ceea ce are nevoie industria și ceea ce a oferit guvernul. Nimeni nu ne-a întrebat dacă avem nevoie de aceste parcuri. Bangladesh a investit în infrastructura fizică, dar cât de mult am investit în infrastructura umană? Aceasta este materia primă de care are nevoie această industrie”, spune Russel T Ahmed, un antreprenor de software.

Ceea ce trebuie să facă noul guvern, spune Dr. Khatun, este să elimine blocajele precum corupția și birocrația pentru a încuraja investițiile străine și private. Guvernul are în față o sarcină formidabilă - să stabilizeze economia, să organizeze alegeri libere și corecte și să împiedice ca elaborarea politicilor guvernamentale să fie controlată de interese personale. Toate acestea trebuie realizate în timp ce țara se confruntă cu o serie de alte probleme, conform BBC .