Bancherul sinucigaş a fost salvat de zăpadă

Cătălin Pascu, şeful agenţiei Bancpost, a supravieţuit, după ce s-a aruncat de la peste 22 de metri înălţime, doar datorită zăpezii care i-a atenuat căderea.

Cătălin Pascu - directorul filialei Bancpost din sectorul 6 al Capitalei, care s-a aruncat de la etajul 8 al unui bloc, după ce poliţiştii au descoperit că furase 100.000 de euro - a fost salvat de stratul de zăpadă, care i-a atenuat căderea. Aşa susţin medicii care îl consideră pe tânărul de 26 de ani mai mult decât „norocos“. „Oricine s-ar fi aruncat de la o înălţime de peste 22 de metri ar fi murit pe loc. A căzut în picioare, apoi s-a lovit cu faţa de trotuar. Doar zăpada l-a ajutat să supravieţuiască“, ne-au declarat cadrele medicale de la Spitalul „Sf. Pantelimon“, unde Cătălin este internat la Secţia de terapie intensivă. Potrivit acestora, pentru o lungă perioadă de timp, tânărul se va hrăni doar cu paiul, deoarece oasele feţei îi sunt zdrobite. Nu se ştie dacă va mai putea merge Deşi creierul nu i-a fost afectat, medicii nu pot aprecia în ce măsură Cătălin Pascu va mai putea merge normal. „A fost adus în stare gravă şi inconştient. Stătuse mai mult timp în zăpadă până când un trecător l-a observat şi a chemat ambulanţa. În momentul de faţă, starea lui este uşor îmbunătăţită. Este posibil să înceapă o serie de intervenţii chirurgicale săptămâna viitoare“, a conchis Mircea Ungureanu, purtătorul de cuvânt al spitalului şi medicul care i-a acordat primele îngrijiri în noaptea de 3 spre 4 ianuarie. Director de aproape două luni Tânărul director avea o viaţă aşa cum mulţi dintre cei de vârsta lui şi-o doresc: o carieră strălucită, o familie care îl susţinea, iar, în curând, avea să devină soţul celei pe care o iubea de aproape 2 ani. Fusese angajat ca director al agenţiei Bancpost de pe bulevardul Timişoara, din sectorul 6, la sfârşitul lunii noiembrie. „A mai lucrat la alte două bănci, iar recomandările erau foarte bune. Era un tânăr muncitor, care îşi vedea de treaba lui“, au precizat surse din cadrul băncii. Mai mult - au adăugat aceleaşi surse - înainte de a ocupa acest post, Cătălin Pascu a trecut toate testele, inclusiv pe cele psihologice, astfel că nu a existat niciun indiciu care să creioneze posibilitatea ca acesta să fure banii băncii. „Chiar dacă nu a mai fost director de agenţie, nu înseamnă că nu a avut acces la bani. (...) Acum, a fost conştient că va fi depistat imediat, însă a crezut, probabil, că va multiplica suma la cazinou şi va restitui cei 100.000 de euro. Când a intrat în încăperea unde se depozitează banii a fost filmat de două camere de luat vederi şi, în plus, a folosit cardul de acces eliberat angajaţilor băncii“, au mai precizat sursele citate. De altfel, Cătălin a fost surprins de camerele de supraveghere şi în momentul în care a deschis bancomatul din interiorul agenţiei şi a luat o sumă importantă. În ciuda incidentului, conducerea Bancpost refuză să facă declaraţii pe această temă. „Este un eveniment tragic. Cât timp el se zbate între viaţă şi moarte nu facem niciun fel de declaraţii“, a afirmat preşedintele băncii, Mihai Bogza. „Părinţii îl iubeau ca pe ochii din cap“ Singurul copil la părinţi, Cătălin Pascu locuia împreună cu aceştia şi viitoarea lui soţie într-un apartament de pe strada Constantin Titel Petrescu, foarte aproape de locul său de muncă. „Îl ştiu de când s-a născut, iar pe părinţii săi, de mai bine de 30 de ani. Cătălin era mândria familiei, mai ales că devenise şi director de bancă. Este un băiat extraordinar, indiferent de ce gest necugetat a făcut“, ne-a spus, ieri, Mariana Ioniţă, vecină şi prietenă a familiei Pascu. Absolvent al Academiei de Studii Economice, un strălucit matematician, Cătălin avea o „pasiune nebună“ faţă de tot ceea ce însemna „cifră“. „I-a plăcut întotdeauna şcoala, iar familia l-a susţinut. Părinţii îl iubeau ca pe ochii din cap! Mamă- sa este pensionată pe caz de boală, iar Nicu (tatăl tânărului - n.r.) este un om muncitor, care toată viaţa lui a tras pentru bunăstarea familiei. Pe Cătălin nu l-am văzut niciodată să facă scandal sau să petreacă cu prietenii de prin cartier. Este un tânăr liniştit, iar anul ăsta se pregătea de nuntă. Fata stă cu el, dar ştiu că voiau să se mute în apartamentul ei. Le stă foarte bine împreună. Sunt foşti colegi de serviciu. Au lucrat împreună la BRD“, a adăugat Mariana Ioniţă. 60.000 de euro, pierduţi în câteva ore Deşi este descris de apropiaţi drept o persoană liniştită, anchetatorii susţin că tânărul director avea patima jocurilor de noroc de mai mult timp. „A început să ia bani din tezaur din 30 decembrie. Camerele de supraveghere l-au surprins furând inclusiv pe 2 ianuarie. Practic, cum rămânea fără bani în cazinou, se ducea şi lua alţii din bancă“, ne-au declarat oamenii legii. Potrivit poliţiştilor, de Revelion, Cătălin a pierdut nu mai puţin de 60.000 de euro la „The Grand Casino“ al Hotelului Marriott.

Reprezentanţii Bancpost au sesizat poliţia la primele ore ale dimineţii de 3 ianuarie. După ce a fost identificat drept autorul furtului, directorul filialei Bancpost a încercat să-şi pună capăt zilelor, aruncându-se în gol de la etajul 8 al unui bloc situat pe Strada Foişorului, din sectorul 3 al Capitalei, unde iubita sa are un apartament. „Practic, viaţa lui s-a năruit în doar câteva zile. Degeaba a învăţat şi a muncit atâţia ani! Totul s-a dus de râpă“, susţin apropiaţii lui Cătălin. PROFIL Între distracţie, dorinţă de înavuţire şi dependenţă Bărbat, cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani, cu venituri medii sau mari şi care, de regulă, are propria sa afacere. Se distrează, se relaxează, uită de probleme, pierde timpul, vrea să joace, vrea să câştige sau să piardă, dar întotdeauna să rişte. Şi asta pentru că are nevoie de adrenalina pe care o găseşte în bani.

Acesta este profilul clasic al jucătorului la cazinou, fie că alege aparatele electronice, fie cazinourile live (unde un crupier dă bila la ruletă şi un dealer împarte cărţile de joc).

Numai că aproximativ 10-20 la sută dintre aceşti jucători devin, fără să realizeze, dependenţi de jocurile de noroc.

Aşa cum susţin psihologii, ei ar trebui trataţi ca nişte oameni bolnavi - asemeni dependenţilor de droguri - în mintea cărora câştigul provoacă un declic. Atunci, uită de responsabilităţi, uită de familie, ajung chiar să fure pentru a-şi hrăni „visul suprem“ - acela de a câştiga bani.

Atunci când ajung să piardă mai mult decât şi-ar permite vreodată şi realizează că nu mai pot acoperi paguba ori atunci când sunt descoperiţi pot recurge uşor la gesturi necugetate, cum este suicidul. Ca şi patima pentru droguri, cea pentru jocurile de noroc este considerată o boală socială, susţin specialiştii. Drept urmare, boala se acutizează în perioadele de criză socială, când îmbogăţirea devine importantă.