De cele mai multe ori, factorul de decizie în domeniul pensiilor adoptă modificări ale sistemelor de pensii ad-hoc, discreţionar şi fără a ţine cont de multiplii parametri care ar trebui luaţi în calcul. Astfel că salariaţii muncesc mai mult şi plătesc contribuţii mai mari pentru o pensie mai mică, pe care o vor primi o perioadă mai scurtă.
Mai mult decât atât, nu sunt valorificate nici celelalte opţiuni disponibile. În acest context, nu este de mirare că sistemele publice de pensii din toată lumea au suferit în ultimii ani, de la debutul crizei globale, o reducere semnificativă a generozităţii beneficiilor, potrivit datelor compilate într-un studiu al Federaţiei Internaţionale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP), care citează şi concluzii ale unor cercetări ale Băncii Mondiale.
Pentru a reechilibra bugetele naţionale afectate de criza financiară şi schimbările demografice, zeci de state şi-au reformat sistemele publice de pensii.
Ce măsuri au luat statele lumii pentru a reforma sistemele de pensii:
Ne puteți urmări și pe Google News
- creşterea contribuţiilor,
- creşsterea vârstei de pensionare,
- creşterea stagiului minim de cotizare,
- reducerea efectivă a pensiilor,
- reducerea generozităţii mecanismelor de indexare a pensiilor,
- creşterea bazei de impunere.
România a aplicat, în intervalul 2009-2010, aproape toate aceste măsuri, se arată în documentul citat. Măsuri similare au fost implementate şi în alte state, după cum urmează:
- creşterea ratei contribuţiilor: cel puţin 5 state au adoptata această măsură, printre care Germania, Franţa, România;
- creşterea vârstei legale de pensionare: cel puţin 20 de state, între care Germania, Australia, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, România;
- reducerea generoziăţii formulei de calcul a pensiilor: cel puţin 5 state, între care Austria, Spania, Franţa şi Ungaria;
- reducerea directă a pensiilor aflate în plată: state precum Letonia, Ungaria, Grecia, România;
- creşterea stagiului minim obligatoriu de cotizare: state precum Franţa, Spania, România.
Rezultatele aplicării acestor măsuri nu au fost benefice angajatorilor şi salariaţilor, se arată în analiza FIAP, ci au generat efecte negative asupra forţei de muncă şi patronatelor:
- creşterea poverii fiscale asupra forţei de muncă şi asupra afacerilor;
- costuri mai mari (în termeni de contribuţii) pentru a obţine o pensie mai mică;
- o perioadă mult mai mare de contribuţie pentru a obţine o pensie pentru o perioadă mult mai mică;
- per total, o reducere dramatică a generozităţii pensiilor de stat, tradusă prin rate de înlocuire (a salariului prin pensie) semnificativ reduse faţă de perioada anterioară.
Recomandările noastre
