Evenimentul Zilei > Actualitate > Suspans maxim la Bac: un crah de 50 milioane de euro pândeşte universităţile
Suspans maxim la Bac: un crah de 50 milioane de euro pândeşte universităţile

Suspans maxim la Bac: un crah de 50 milioane de euro pândeşte universităţile

Încasările din taxa şcolară la studenţii din anul I ar putea fi cu 50% mai mici decât în 2009, din cauza Bacului. Multe buticuri universitare vor falimenta.

Rectorii din toată ţara stau cu lunetele fixate pe actuala sesiune de Bacalaureat. La actualul număr de absolvenţi cu diplomă de Bac, se anunţă o criză fără precedent pentru învăţământul superior. Rezultatele după prima sesiune pot trimite în faliment mai multe universităţi din ţară. Cele private stau pe marginea prăpastiei. Rectorii încă nu şi-au revenit din buimăceală: întâi a fost criza economică. "1.000 de studenţi au cerut reeşalonare la plata taxelor", a spus un rector de la privat.

Criza economică a fost dublată acum de lipsa candidaţilor la admitere. "Dacă mai vin 200 de candidaţi după sesiunea din toamnă a bacalauretului ar fi excelent", a spus un altul. Ţinta, deşi una modestă, poate face diferenţa dintre faliment şi supravieţuire.

Doar unul din trei locuri ocupate la privat

Două cifre sunt esenţiale pentru a înţelege impactul financiar. România are aproximativ 950.000 de studenţi, iar 70% plătesc taxe de şcolarizare. La o medie de 600 euro/student/an, vorbim de 400 milioane de euro anual. Aceasta este suma pe care se bat 90 de universităţi (56 de stat şi 34 private).

În acest an, lucrurile s-au complicat. La prima sesiune a Bacalaureatului, din cei peste 200.000 de elevi înscrişi, doar 45% au promovat examenele, adică 90.000. Impactul a fost devastator. La Iaşi, de exemplu, s-au ocupat întâi, cum era şi firesc, locurile bugetare de la universităţile de stat. Şi nici măcar acestea toate, "Cuza", Agronomie şi Politehnica anunţând că vor mai avea locuri la "fără taxă" şi la sesiunea din toamnă.

Dezastru e la locurile cu taxă, atât la stat cât şi la privat. Elocventă este declaraţia rectorului Doru Tompea de la Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi, cea mai mare universitate privată din Moldova. "Pentru anul I, studii de licenţă şi master, am scos la admitere 1.500 de locuri. După sesiunea din vară s-au ocupat doar 500".

20% absenteism la a doua sesiune

Acum, ochii tuturor sunt aţintiţi spre a doua sesiune a Bacului, la care s-au înscris 109.000 absolvenţi de clasa a XII-a. Din primele date, rezultă că prezenţa la examene se va situa la 80%, adică aproximativ 87.000 de elevi. Potrivit estimărilor făcute de specialişti, nici la această a doua sesiune, rata de promovare nu va depăşi 50%. Cu alte cuvinte, într-un scenariu optimist, vor trece examenul de bacalaureat încă aproximativ 40.000 de tineri. Totalul pe ambele sesiuni va însemna în jur de 130.000 de absolvenţi, cu circa 50.000-60.000 mai puţini decât anii trecuţi. Asta înseamnă înscrişi mai puţini la facultate, în special pe locurile cu plată. La o taxă anuală de 600 de euro (în medie), deficitul ar ajunge la circa 35-40 milioane de euro. Dar universitarii cu experienţă spun că se vor înscrie mai puţini şi că deficitul la nivelul pieţei va ajunge la 50 milioane de euro.

1.000 de locuri libere

Să luăm ca studiu de caz Universitatea "Petre Andrei" din Iaşi, cea mai mare universitate privată din Moldova. În acest moment, sunt înmatriculaţi 3.300 de studenţi la programele de licenţă şi master. Încă 500 s-au înscris la sesiunea din vară. Universitatea mai are libere 1.000 de locuri. Dacă sar ocupa toate locurile, ar genera un venit din taxe de 600.000 de euro. "Realist, cred că după sesiunea din toamnă se vor ocupa între 200 şi 400 de locuri", a afirmat rectorul Doru Tompea.

Rectorul de la "Petre Andrei" a făcut mai multe simulări, iar situaţia economică este pe muchie. La capitolul costuri, prof. Tompea ia în calcul circa 2,6 milioane de euro. La capitolul venituri, rectorul mizează pe taxele celor 3.300 de studenţi deja înmatriculaţi – aproape 2 milioane de euro. La aceşti bani se adaugă veniturile de la căminul studenţesc, încă vreo 200.000 euro. Cei 500 de studenţi care s-au înscris în sesiunea din vară i-ar mai putea aduce încă 300.000 de euro. Adunând toate veniturile ar rezulta 2,5 milioane de euro. Dacă în toamnă ajunge la 4.000 de studenţi, atunci iese la liman. Şi vorbim de una dintre cele mai puternice universităţi private din ţară.

SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ

Universităţile serioase rezistă, buticurile dispar

Rectorul de la „Petre Andrei" susţine că a trebuit să facă si alte cheltuieli consistente. Astfel, universitatea a trecut prin mai multe etape de evaluare pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior (ARACIS). Au fost acreditate două programe de licenţă şi 10 de master şi s-a solicitat menţinerea acreditării în cazul altora. Toate acestea au însemnat însă o cheltuială de 3,5 milioane de euro. „Cu aceşti bani am cumpărat un cămin cu 172 de locuri, am achiziţionat echipamente IT, am angajat încă 40 de profesori, toate acestea pentru a îndeplini standardele", a declarat Doru Tompea.

Acesta susţine că prin noile reglementări se va alege grâul de neghină, adică universităţile serioase de buticurile care dau diplome pe bani.

APOCALIPTIC

Dezastrul total, peste 2-3 ani

Profesorul Ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei profesionale Educer, face un scenariu sumbru. Acesta estimează că la a doua sesiune a bacalaureatului, numărul elevilor ce vor trece examenele nu va depăşi 10.000. "Din aceştia, cred că maxim 5.000 se vor înscrie la facultate", a spus Vlaston.

Profesorul mai are o teorie: "După sesiunea din vară, multe universităţi au raportat că şi-au ocupat locurile. Dar sunt mulţi absolvenţi care şi-au depus dosarele la 3-4 facultăţi. Cred că, realist, gradul de ocupare a locurilor de la universităţi este între 20 şi 65%".

Consecinţele pe piaţa învăţământului superior se vor simţi imediat. "Va fi o contracţie în industria fabricilor de diplome. Vor fi reduceri salariale, reduceri de posturi, universităţile îşi vor închide filialele din oraşele mici", a adăugat Vlaston.

Însă impactul major nu va fi imediat, pentru că universităţile vor supravieţui pe seama studenţilor deja înmatriculaţi în anii II, III, IV. Dacă ritmul actual de promovare a bacalaureatului se va menţine, cutremurul pe piaţa învăţământului superior va veni în doi-trei ani.

  • Rezultatele dezastruoase de la BAC zdruncină facultăţile şi le concediază profesorii