După ce au dat în castraveţii spanioli, germanii s-au răzgândit: a doua analiză a demonstrat că nu de la spanioli vine pericolul, iar în prezent, sunt suspecte mai degrabă loturile de castraveţi din Danemarca şi Olanda, a declarat şefa Departamentului de sănătate publică din Hamburg, Cornelia Prufer-Storks. În pieţele româneşti, s-au strecurat şi roşii din Spania și Olanda . Până acum o lună, s-au vândut şi castraveţi din aceeaşi ţară.

În plus, se înăspresc măsurile de control în Europa: Austria şi-a trimis inspectorii sanitari pentru a se asigura că legumele suspecte nu se mai regăsesc pe rafturile magazinelor, iar în Italia, carabinierii au pornit în căutarea legumelor importate din alte ţări europene, în special Spania şi Olanda. Până când nu se identifică sursa concretă a bacteriei E.Coli care a speriat Europa, castraveţii, roşiile şi salata sunt tăiate de pe lista de cumpărături a germanilor, cehilor, austriecilor şi ungurilor. Până acum, 14 germani au murit din cauza infecţiei, iar autorităţile investighează traseul bacteriei ucigaşe. În România, pe tarabele din marile pieţe abia dacă vezi câteva grămăjoare de castraveţi. Toţi româneşti şi inofensivi, spun la unison autorităţile, dar şi comercianţii. O posibilă ame ninţare ar fi roşiile spaniole. "Eu am roşii de Italia, dacă vreţi din Spania, are colega"

În pieţele bucureştene, dar şi în hipermarketuri, ai avea impresia că nu mai există castraveţi. Doar câteva grămăjoare răzleţe au mai rămas pe tarabe în jurul prânzului. Bacteria mortală care a pus pe jar Europa îi lasă reci pe comercianţi, pentru că marfa lor e producţie proprie, "direct din grădină sau seră".

"Am auzit şi eu la televizor, dar piaţa e plină de castraveţi româneşti. Foarte buni. Aia din import s-au terminat acum o lună", spune o vânzătoare din Piaţa Big Berceni din Capitală.

Dacă salata şi castraveţii sunt de-ai noştri, roşiile sunt în marea lor majoritate din import: din Turcia, Italia, chiar şi Spania. "Eu am roşii din Italia, dar, dacă vreţi din Spania uitaţi aici în spate. Toate lădiţele alea negre cu litere albe sunt cu roşii din Spania", ne dezvăluie în şoaptă un alt vânzător, arătând cu degetul spre concurenţă.

Deşi dau asigurări că la noi nu au ajuns loturi de castraveţi din Spania, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus tuturor direcţiilor judeţene să monitorizeze lanţurile de magazine, în special legumelebio, crescutecuîngrăşământ natural, de la care pot apărea infecţii cu E.Coli. "Importăm roşii din Spania"

Oficialii Ministerului Agriculturii ne asigură că în ciuda comerţului la negru din ţara noastră ar fi imposibil să mai găsim castraveţi din Spania.

"România e ţara care are acum cele mai prielnice condiţii de cultivare a castraveţilor. Preţul pe pieţele europene e mai mare decât cel de la noi şi nimeni n-ar avea niciun interes să aducă de acolo legumele. Roşii din Spania importăm, dar dacă se respectă regulile de igienă nu se întâmplă nimic", spune secretarul de stat Adrian Rădulescu.

AVERTIZARE

"Nu e suficient să curăţăm castraveţii de coajă ca să prevenim îmbolnăvirile"

Epidemia bacteriană cu E. coli, catalogată drept "cea mai mare din istorie" de experţii de la Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile, continuă să se extindă rapid în Europa. Până acum, au murit 14 nemţi şi aproape 1.000 de locuitori din ţările europene s-au contaminat cu tulpina de E.coli periculoasă. Autorităţile din Austria, Cehia, Ungaria şi Franţa au scos mai multe legume suspecte din magazine, iar Rusia a sistat importurile de legume din Spania şi Germania.

Trasee de contaminare

Legumele pot fi contaminate în orice moment cu E. Coli, de când sunt culese până ajung în farfurie. "Contaminarea se poate produce prin irigaţii, dacă apa e infectată, prin îngrăşământ natural, pe traseul de prelucrare, dacă manipulatorul, purtător fără simptome al bacteriei, pune mâna pe legume, în momentul în care sunt transportate, dacă containerul e contaminat, în magazin, dacă vin în contact cu alte legume contaminate sau angajaţii nu respectă normele de igienă. Pentru a ne proteja, nu este suficient să curăţăm castraveţii de coajă, pentru că şi dacă sunt contaminaţi superficial ne pot îmbolnăvi", atrage atenţia microbiologul Gabriel Ionescu, directorul Institutului Cantacuzino din Bucureşti.

Pentru a evita contaminarea, specialistul vă recomandă să spălaţi bine legumele, chiar dacă au fost ţinute în ţiplă, să curăţaţi cuţitele şi alte instrumente, să vă spălaţi pe mâini, să păstraţi legumele în frigider şi să gătiţi carnea bine. Bacteria E. Coli trăieşte în mod natural în stomacul oamenilor, fiind inofensivă.

Febră şi insuficienţă renală

Doar o tulpină de E.coli (0104:H4, descoperită la bolnavii din Europa) poate provoca sindromul uremic hemolitic, boală care debutează brusc cu febră, diaree, hemoragie intestinală şi poate duce la colapsul rinichilor şi chiar moarte. Infecţia se răspândeşte rapid, fiind de ajuns o doză foarte mică de bacterii pentru a provoca îmbolnăviri. Cei mai vulnerabili sunt copiii şi bătrânii, dar, de data aceasta, adulţii, în special femeile, au fost cei mai afectaţi. Din numărul total al celor care s-au îmbolnăvit, 68% au fost femei. "Contaminarea se produce prin irigaţii, prin îngrăşământ natural, pe traseul de prelucrare, dacă manipulatorul pune mâna pe legume.“ GABRIEL IONESCU, microbiolog, directorul Institutului Cantacuzino din Bucureşti

EVZ.RO

Întrebaţi medicul despre infecţia cu E.coli

Mâine, de la ora 14,00, doctorul Maria Nica, şefa Laboratorului de Microbiologie din cadrul Spitalului Clinic Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. Victor Babeş" din Bucureşti, răspunde întrebărilor cititorilor evz.ro despre epidemia bacteriană care sperie Europa în aceste zile. Aşteptăm întrebările dvs. pe www.evz.ro.

• Cine profită de pe urma epidemiei de E.Coli