Evenimentul Zilei > Actualitate > Bacteria creată artificial
Bacteria creată artificial

Bacteria creată artificial

Geneticienii americani sunt la un pas de această performanţă cu mare potenţial ştiinţific, dar care comportă şi pericole uriaşe.

Sub patronajul controversatului pionier genetician dr. Craig Venter, o echipă de 17 cercetători ai Institutului Venter, din Rockville, Maryland, Statele Unite, a fabricat primul genom sintetic al unei bacterii, o etapă crucială pentru crearea primului organism viu artificial. Potrivit AFP, este vorba de cea mai mare structură de ADN, element de bază al vieţii, fabricat vreodată de om, afirmă autorii studiului, publicat, joi, în revista „Science“. „Este un pas înainte entuziasmant pentru cercetătorii noştri şi pentru această disciplină“, a indicat Dan Gibson, autorul principal al studiului la care a participat şi Venter, fondatorul institutului care îi poartă numele.

„Vom continua cercetările având ca scop să inserăm un cromozom sintetic într-o celulă şi astfel să începem crearea primului organism artificial“, a adăugat acesta. Este vorba, de fapt, de crearea unei noi specii de bacterie, transplantându-i acesteia un genom fabricat artificial pentru a putea îndeplini o funcţie specifică. „Am demonstrat că este posibil să producem artificial genomuri mari, cărora putem să le ajustăm mărimea, fapt care deschide calea unor aplicaţii potenţiale importante, precum producţia de biocarburanţi“, a explicat profesorul Hamilton Smith, coautor al studiului.

Doi paşi din trei


Studiul „este a doua din cele trei etape necesare recreării unui organism viu integral artificial“, a precizat Gibson. Prima etapă a fost realizată în 2007, odată cu transferul genomului unei bacterii la o alta, care a devenit astfel o specie diferită. Pentru etapa finală, specialiştii Institutului Venter vor încerca să creeze o celulă artificială de bacterie pe baza genomului sintetic al bacteriei Mycoplasma genitalium, pe care au reuşit să o reproducă. Cercetătorii au ajuns la această „faptă de vitejie tehnică“ producând chimic fragmente de ADN al acestei bacterii în laborator, dezvoltând noi metode pentru a le asambla şi reproduce. În prealabil, specialiştii au eliminat din genom genele inutile şi le-au conservat doar pe cele necesare supravieţuirii.

Eckard Wimmer, profesor de biologie moleculară la Departamentul de genetică moleculară al Universităţii din New York, se întreabă însă de ce echipa de la Venter nu a reuşit până acum să recreeze un organism sintetic cu acest genom artificial. „ADN-ul sintetic recreat nu a fost, aparent, viabil pentru funcţii biologice“, estimează Wimmer.

Efecte necunoscute
asupra mediului

Mai multe grupuri de etică din Canada şi Marea Britanie au criticat studiul, solicitând din nou un moratoriu asupra producţiei şi comercializării organismelor sintetice. „Considerăm inacceptabil faptul că anumite companii private bricolează elemente de bază ale vieţii cu gândul la propriul câştig“, a declarat, într-un comunicat, Jim Thomas, de la ETC Group, Canada.

Biologul Helen Wallace, purtător de cuvânt al GeneWatch, Marea Britanie, spune că „această realizare a ingineriei genetice deschide posibilitatea de a face modificări mult mai importante în codul vieţii şi de a crea organisme care pot avea consecinţe deocamdată necunoscute asupra mediului“.

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News