Ministrul de Externe crede că România are nevoie de o mare alianţă politică de dreapta, pentru a consolida capitalul autohton şi a continua procesul de modernizare a societăţii.

Ministrul de externe Teodor Baconschi, prim-vicepreşedinte al PDL, vorbeşte, în exclusivitate pentru EVZ, despre votul prin corespondenţă, situaţia PDL, relaţia cu Rusia după declaraţiile preşedintelui Băsescu şi recentul scandal de la Institutul Diplomatic Român.

EVZ: PDL este în căutarea unui candidat pentru alegerile prezidenţiale 2014. Vă vedeţi potrivit pentru această funcţie? Teodor Baconschi: Nu îmi place să fac speculaţii pe acest subiect. Cred că PDL ar trebui să-şi desemneze candidatul la alegerile prezidenţiale după alegerile parlamentare, adică undeva la începutul anului 2013. Sunt foarte onorat că alţi colegi de partid, mai ales Sebastian Lăzăroiu, m-au menţionat printre figurile care ar putea să fie desemnate pentru a candida la prezidenţiale, dar, deocamdată, este prea devreme.

Referindu-ne la sondaje, PDL nu stă foarte bine. Este într-o poziţie net inferioară USL. Dumneavostră, ca prim-vicepreşedinte, cum vă împăcaţi cu această stare de fapt? Partidul este acum undeva la 20 şi ceva de procente. Sigur că nu va reveni la 30% peste noapte. Constat doar că anumiţi colegi, ca Anca Boagiu, care a reuşit să deblocheze proiectele de infrastructură, au rezultate notabile. Va fi timp pentru ca tot acest efort de ieşire din criză, macroeconomic şi control al deficitului să dea roade, să se vadă în situaţia financiară a fiecărui cetăţean şi în relansarea consumului. Se pare că avem un an agricol bun, motoarele economiei au început să meargă, există acum, prin contrast regional, o notă bună pentru România. Asta va atrage atenţia investitorilor, şi important este ca PDL să comunice mai bine cu propriul electorat, să nu derapeze în manevre populiste, dictate de alţii, ci să rămână o forţă lucidă. Am reuşit să evităm un colaps, pe care alţii, în vecinătatea noastră, nu l-au ocolit.

Vorbeaţi la început de procent de 30%. Este un obiectiv realist ca PDL să obţină acest procent? Este normal ca orice forţă politică să îşi propună o maximizare a coşului electoral. În condiţiile în care, în România, am rămas singura forţă politică de dreapta, angajată şi principial şi ca acţiune în a reforma statul, cred că vom putea capta din toată aria bazinului electoral voturi. Pentru că, tovărăşia afişată între PNL şi PSD duce la apariţia unei contradicţii doctrinare, care discreditează USL în ochii electoratului.

Deci vedeţi un procent 30%? Cu condiţia de a continua actul guvernamental în direcţia începută, care s-a dovedit bună, şi cu condiţia de a comunica şi de a lua contact zilnic cu toate categoriile de alegători, astfel încât programul politic să devină şi nucleul suportului popular pentru continuitate.

Credeţi că viitoarea campanie electorală din 2012 va fi puternic polarizată doctrinar între stânga şi de dreapta?Cred că, din cauza crizei, am ajuns mai sensibili ca societate la doctrine. Nu pentru că ne-a cuprins subit o frenezie intelectuală, ci pentru că am văzut ce înseamnă statul care se susţine dintr-o economie solidă, stabilizată. Ne dăm seama că nu mai trebuie să ţinem în funcţiune găurile negre din marile companii de stat, că avem interesul să punem statul la cură de slăbire pentru a devenit mai eficient, inclusiv prin informatizare. Pe scurt, e vorba de modernizarea României profunde. Ori, setul de legi, care s-a adoptat cu mari bătălii, educaţie, sănătate, muncă, justiţie, a pus bazele unei reforme profunde care trebuie finalizată.

Are în acest moment PDL oamenii care să poată susţine comunicaţional această bătălie? Dumneavoastră aţi explicat că lupta de a susţine cu argumente şi cu date toate aceste realizări este deficitară în PDL. Totuşi, nu mi se pare că opoziţia excelează în comunicare. Excelează în tapaj mediatic, atac la persoană şi gălăgie sterilă. Cred că cei mai supăraţi au fost românii anul trecut, când au luat în piept dificultăţile crizei. În momentul în care vezi un şantier mişcânduse, când vezi că în mall-uri este din nou animaţie, că piaţa imobiliară se dezgheaţă, toate acestea sunt simptome că suntem pe un drum bun. Fructele acestei responsabilităţi politice vor fi culese la alegeri. Înainte de a intra în cabina de vot, toţi românii îşi fac un calcul. Ei vor înţelege că politicile au fost corecte. Poate nu au fost înţelese de la început, însă rezultatul este bun pentru noi toţi.

Cred în bunul simţ al românilor. Dincolo de excesele noastre temperamentale sau retorice de la televizor, oamenii nu îşi încredinţează viitorul oricui, şi vor alege pe cineva, cel puţin cei de dreapta, care să-i reprezinte. Să ducă mai departe reforma statului şi a economiei şi, în acelaşi timp, să ofere garanţii de stabilitate.

Emil Boc invita lideri PDL la băi de mulţime, mai ales în preajma sărbătorilor. La băi religioase, la manifestări culturale. Credeţi că sunt eficiente aceste băi de mulţime şi dacă dvs. personal puteţi să faceţi aşa ceva? Nu este vorba de băi de mulţime. Este vorba de contact cu alegătorii. Sărbătorile religioase sunt, mai ales în mediul rural, momente în care oameni de strâng laolaltă. Tot ce contează este să nu ignori teritoriul, să te duci să întâlneşti oamenii la faţa locului. Am făcut şi eu acest lucru, deşi sunt foarte ocupat cu obligaţiile de ministru, cu deplasările externe, dar o zi pe săptămână fac aşa ceva. Mă duc în teritoriu, mă văd cu societatea civilă, cu cea academică, cu presa locală. Evident că încerc să transmit optimism şi argumente în favoarea politicilor acestui Guvern.

Preşedintele Traian Băsescu vede o posibilă variantă PDL-PNL după alegerile din 2012. Dvs. o vedeţi posibilă? Mi-aş dori o alianţă cu toţi acei liberali care nu vor să trădeze valorile dreptei autentice. E nevoie de o mare alianţă politică de dreapta, pentru a consolida capitalul românesc. Şi pentru a duce mai departe modernizarea întregii societăţi. Suntem decalaţi în raport cu media europeană şi acest decalaj trebuie să se reducă cât mai repede. Exact cum s-a întâmplat într-un deceniu, în care Spania a fost condusă de un partid de dreapta, în frunte cu Jose Maria Aznar.

După 20 de ani de delapidări, manipulare, jaf este esenţial să trecem de punctul critic al crizei, să tragem concluziile cele mai înţelepte, ca să putem ajunge în punctul acela în care nu mai există întoarcere în ceea ce priveşte dinamica dezvoltării. Pentru asta îţi trebuie mult mai multă competiţie liberă, spargerea monopolurilor, creşterea sectorului IMM-urilor. Sunt câteva mari proiecte de infrastructură care trebuie duse la capăt, pentru a pompa sânge în organismul economic. Deci, avem nişte priorităţi pe care doar dreapta le poate duce la capăt. Stânga este arhaică la acest capitol. "Tovărăşia afişată între PSD şi PNL duce la apariţia unei contradicţii doctrinare, care discreditează USL în ochii electoratului.“ TEODOR BACONSCHI, ministru de externe, prim-vicepreşedinte PDL RELAŢIA CU RUSIA

"Unele dosare de politică externă trebuie scutite de patimile politice interne"

Spaţiul Schengen. Aţi fost acuzat de amânarea luării deciziei de intrare. Vă însuşiţi această critică? În primul rând ne menţinem obiectivul de a adera la spaţiul Schengen în acest an. Va continua acţiunea bilaterală de persuasiune în care am prezentat toate argumentele. Aşteptăm o decizie a Consiliului de Justiţie şi Afaceri Interne în data de 22 septembrie. Avem, de altfel, concluziile din iunie, care prevăd că discuţiile vor fi reluate în cadrul reuniunii din septembrie.

Contăm şi pe respectarea acordului luat în Consiliul European de Vară, prin care s-a stabilit că întărirea guvernanţei Schengen nu va afecta procesul de extindere cu România şi Bulgaria. Unele argumente artificiale conectate cu procesul de extindere, precum MCV, au pălit pentru că, evident, ultimul raport al Comisiei este net pozitiv. Ne asumăm apartenenţa la acest spaţiu ca pe o responsabilitate, nu ca pe un favor. Este o obligaţie care decurge din Tratatul de Aderare. Prin urmare, cred că s-a întrunit, într-o mare măsură, consensul pentru un acces gradual.

Atacarea problemei corupţiei în vămi. Aveţi semnale că a avut o influenţă pozitivă? Acţiunea a fost fost văzută ca o încercare a statului de a îndepărta din sistem elementele corupte. Acei oameni nu mai lucreză astăzi în sistemul vamal românesc şi cred că acesta a fost un argument de forţă cu privire la capacitatea autorităţilor de a se lipsi treptat un atare balast.

Relaţia cu Rusia, mai ales din prisma declaraţiilor preşedintelui Băsescu şi a replicilor venite din partea unor persoane în calitate oficială din Moscova. Este mai proastă decât înainte? În primul rând, aş deplânge faptul că mulţi politicieni şi comentatori au excelat în declaraţii politicianiste, de uz intern, pe acest subiect. Aş prefera ca interesul naţional se prevaleze celui de partid. Şi, măcar câteva dosare de politică externă să fie scutite de patimile politice interne.

Oricum, relaţiile cu o ţară de calibrul Rusiei nu depind de atmosfera de pe bloguri sau de comentariile de la televizor. Trebuie să recunoaştem că dialogul politic româno-rus nu a fost niciodată foarte fluent, pentru că am avut lecturi diferite asupra unor dosare istorice, asupra unor dosare de securitate.

Vrem o relaţie constructivă şi pragmatică cu Rusia, care să se bazeze pe respect reciproc. După alegerile din Rusia, vor fi parlamentare în toamnă şi prezidenţiale la anul, sperăm să putem avansa în dialogul politic. Este şi chestiunea amplasării scutului antirachetă american în România la orizontul lui 2015. E clar că el nu afectează securitatea statelor vecine cu România. Creează securitate în regiunea noastră, iar sistemul am plasat în România nu are cum să modifice echilibru strategic din Europa. Proiectul este destinat contracarării unor ameninţări balistice certificate în toate analizele strategice contemporane. Există state şi actori nonstatali care au capacitatea şi voinţa să aibă astfel de arme.

Cred că Rusia deţine simţul exact al proporţilor, nu este deranjată de programul apărării antirachetă în faza a doua, care include România. Bineînţeles că ministerul de Externe îşi păstrează disponibilitatea de dialog cu partea rusă şi pe acest subiect.

Credeţi că va exista o întâlnire bilaterală la nivel înalt, între preşedintele Traian Băsescu şi cel al SUA, Obama? Este un obiectiv firesc pe care l-am menţinut pe agendă.

PROIECT

Liderul PDL crede că opoziţia USL faţă de votul prin corespondenţă trădează teama faţă de Diaspora ca forţă civică

Ce urmăriţi prin promovarea votului prin corespondenţă? Unii colegi spun că v-aţi însuşit proiectul şi că-l folosiţi pentru imaginea dumneavoastră. Nu urmăresc decât scopul legitim ca românii din străinătate să poată vota în condiţii decente, pentru că, la ultimele alegeri prezidenţiale, bunăoară, au votat doar 5%. În vreme ce românii din ţară au acces în mod nemijlocit, la cinci minute de casă, ei trebuie să meargă sute de kilometri. Şi, totodată, mi se pare complet irelevant criteriul fiscal, pe care-l invocă reprezentanţi ai USL. Mulţi au pompat în economia naţională sume considerabile în ultimul deceniu şi, pe de altă parte, rămâne de demonstrat dacă plătesc sau nu impozite în ţară.

Proiectul de lege a fost asumat politic în Biroul Permanent Naţional, deci este un proiect PDL, la propunerea mea şi a secretarului executiv William Brânză. Mă aştept ca fiecare membru al partidului să îl promoveze. Sigur că atât eu, ca ministru de externe, cât şi deputaţii de Diaspora, aleşi în Parlament, vor aborda subiectul în fiecare comunitate. Instituţional, proiectul este promovat de Guvernul României, prin intermediul ministrului Afacerilor Externe. E un guvern politic din care fac parte, e normal să promovez un proiect de lege bazat pe o anumită viziune. Asta nu înseamnă că proiectul este doar în interesul PDL. Pentru noi este esenţial ca toţi românii să poată vota fără efort, pentru USL este importat ca românii din străinătate să voteze cu mare greutate. Sunt două viziuni diferite.

Spuneaţi că un milion de români din Diaspora ar putea să-şi dea votul împotriva demagogiei stângii. E realist să spunem că oamenii aceştia vor vota pentru actuala putere? Am exprimat un deziderat politic al partidului meu, acela de a reuşi să convingem un milion de alegători din Diaspora. Evident nu toţi românii din afara graniţelor vor vota PDL. Era un discurs de mobilizare pe care l-am rostit la congresul partidului. La fel de bine ne dorim, şi la fel de legitim, să atragem milioane de alegători din ţară, nu facem nici o deosebire. Iar procesul de intenţie, acuzele, care mi-au fost făcute sunt pură demagogie, dar trădează această temere a USL-ului faţă de diaspora ca forţă civică. Nu îmi pot explica altfel opoziţia pe care o au faţă de proiectul legii. Şi, în acelaşi timp trebuie să amintim faptul că românii din străinătate, că au profesiuni liberale, că sunt artişti, experţi în diferite domenii sau muncitori şi lucrători agricoli, nu sunt expuşi la propaganda antenelor USL.

Aţi fost atacat extrem de agresiv în ultima perioadă de televiziunile de ştiri. V-a surprins? M-a surprins pentru că, măcar din motive tactice, mă aşteptam ca partidele din opoziţie să accepte formal ideea votului prin corespondenţă şi să încerce să omoare legea în comisii la Parlament, unde va ajunge în această toamnă. Faptul că se opun atât de fioros, de vizibil, este un handicap pentru USL. Pentru că este total nedemocratic să spui că ideea de lărgirea a accesului la vot deranjează politic. Evident că îmi doresc o dezbatere reală cu opoziţia pe această temă.

Dialogul cu opoziţia îl vedeţi la nivel parlamentar?Sigur, şi la nivel parlamentar. Eu personal am fost deschis în acest sens. Am organizat în perioada dezbaterii publice a proiectului mese rotunde la care au fost invitaţi şi la care au participat reprezentanţi ai PDL şi USL.

Aţi lansat o platformă civică de orientare creştin-democrată. Ce planuri aveţi în această direcţie? Vă întreb asta, mai ales, că putem observa în anumite medii, mai ales electronice, o anumite coagulare a platformei de stânga, venită din partea unor lideri de opinie, care are un mesaj din ce în ce mai articulat, mai agresiv. Fundaţia Creştin-Democrată (FCD) este o platformă civică în primul rând şi un laborator doctrinar de orientare creştin-democrată, pentru că acest important culoar este neexploatat în România. Deci, ne adresăm societăţii civile, este o fundaţie apropriată de PDL, dar nu o anexă a acestuia. Este o interfaţă. Lucrăm la acest filon doctrinar în PDL, atât prin contribuţii la moţiunea Boc, cât şi prin şcoli de vară. Am atras intelectuali din rândul societăţii civile, am avut o serie de întâlniri informale cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai ONG-urilor şi media. Voi continua să dezvolt acest proiect, tocmai pentru că un partid popular trebuie să se conecteze la valorile care au fasonat Europa după cel de-al Doilea Război Mondial şi care sunt esenţialmente creştin-democrate. DESPRE DISPUTA BĂSESCU-PLEŞU

"Preşedintele nu are un complex în raport cu lumea intelectuală"

Andrei Pleşu vorbea de o anumită lipsă de simpatie, dacă nu respect, pe care o are Traian Băsescu pentru oamenii de carte. Ce părere aveţi despre această dispută? În primul rând ar trebui să îmi exprim admiraţia pentru ambele persoane. Fiecare are o mare vervă oratorică. Au apărut aceste fricţiuni şi din pricina unor orgolii, de fiecare dată justificate din ambele părţi, iar rezultatul poate fi spumos, după cum am văzut. Dincolo de relaţia mea personală şi profesională cu domnul preşedinte, cred că faptele trebuie să vorbească. Până la urmă, arătaţimi un preşedinte care a luat în echipa sa de lucru personalităţi de talia lui Andrei Pleşu sau chiar intelectuali foarte tineri. Asta înseamnă că nu are un complex în raport cu lumea intelectuală, nu are nici veleităţi în acest sens, ci pur şi simplu a înţeles valoarea adăugată a unei echipe de oameni cu studii solide.

DESPRE INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN

"Avem pasiunea subiectelor derizorii"

În scandalul de la Institutul Diplomatic Român s-au lansat acuzaţii dure. Cum comentaţi? Mă rog, această expresie dezagreabilă şi nefondată a unor frustrări personale a avut ca pretext numirea unei persoane, Alexandra Benea, în cadrul unei mici structuri administrative. Doamna Benea era cea mai titrată dintr-o structură cu trei oameni, singura care avea studii post universitare la Babes Bolyai, angajarea şi numirea ei s-au făcut în condiţii perfect legale. Dânsa nu este membru al vreunui partid politic. Erau atacuri politice pe teme legate de probleme mult mai usturătoare, precum cele legate de promovarea legii privind votul prin corespondenţă. Avem şi pasiunea subiectelor derizorii, cu miză mică. Ne inflamăm mediatic, atunci când interesul anumitor partide o cere. Dar, cred că este doar energie risipită pe subiecte de mâna a doua.